Logo image
Logo image

Câteva informații utile despre durerea de maxilar

4 minute
Durerea de maxilar este cauzată de anumiți factori pe care nici nu îi conștientizezi, cum ar fi o postură inadecvată, stresul sau nervozitatea. Gestionarea corectă a acestor emoții sau comportamente este esențială pentru a ameliora disconfortul. 
Câteva informații utile despre durerea de maxilar
Ultima actualizare: 11 octombrie, 2021

Durerea de maxilar este provocată cel mai adesea de anxietate. Cu toate acestea, există și alte cauze care produc acest disconfort, cum ar fi bruxismul sau problemele articulare. Citește mai departe pentru a descoperi alte informații utile despre durerea de maxilar. 

Dacă te-ai confruntat și tu cu o astfel de durere, probabil ai observat că ea a dispărut în timp, mai ales dacă a fost cauzată de anumiți factori de natură emoțională, cum ar fi nervozitatea și stresul.

Fiind o problemă foarte comună, este bine să afli câteva informații utile despre durerea de maxilar. În rândurile de mai jos, te invităm să descoperi simptomele, cauzele și remediile care ameliorează acest simptom.

Informații utile despre durerea de maxilar: cauze

Some figure

Pentru început, este bine de știut că durerea de maxilar poate apărea pe diferite părți ale feței. Unele persoane o resimt în jurul unei urechi, în timp ce altele simt un disconfort atunci când mănâncă sau când vorbesc.

Această problemă este asociată cu anatomia articulației temporo-mandibulare, care cuprinde o rețea complexă de nervi și țesuturi care se pot inflama sau care pot dezvolta anumite afecțiuni.

Iată alte informații utile despre durerea de maxilar.

Durerea concentrată în jurul urechilor

Uneori, durerea de maxilar este concentrată în jurul uneia sau a ambelor urechi. În acest caz, disconfortul iradiază în părțile superioare ale feței, chiar până în vârful capului.

  • Această durere apare cu precădere atunci când vorbești, caști sau mănânci.
  • Uneori poate fi confundată cu o durere de măsea. Cu toate acestea, durerea de maxilar poate fi cauzată de erodarea articulației temporo-mandibulare.
  • Poate fi vorba de o problemă la discul articular sau la nervii și ligamentele din această regiune.
  • Toți acești factori trebuie evaluați de către un medic. Reține totuși că slăbirea oaselor este un simptom asociat înaintării în vârstă.

Nu poți să-ți deschizi complet falca

Dacă ai simțit vreodată că nu poți să îți deschizi complet falca, gândește-te cum a fost viața ta în ultimele zile.

  • Dacă nu gestionezi în mod adecvat stresul și tensiunea din viața de zi cu zi, în creierul tău se poate declanșa un mecanism de retragere („fugă”). Acesta poate provoca tensiune musculară, ritm cardiac accelerat și rigiditate a corpului concentrată în zona umerilor, a gâtului și a feței.
  • Aproape fără să-ți dai seama, îți încordezi maxilarul, scrâșnești din dinți în timpul nopții și resimți simptome precum țiuitul urechilor, dureri de cap și dificultăți în a deschide și a închide gura.

Problema dispare în timp, dar poate fi foarte supărătoare atât cât durează. Sursa sa este stresul, pe care trebuie să înveți să-l gestionezi în mod corespunzător.

Vezi și:

Dureri misterioase ce nu trebuie ignorate

Some figure

Bruxism

Durerea de maxilar poate fi asociată cu un comportament nocturn pe care mulți oameni îl au și nici măcar nu îl conștientizează: scrâșnitul din dinți.

  • Bruxismul poate apărea ca urmare a unei alinieri proaste a dinților sau a tremurăturilor din timpul nopții cauzate de o alimentație necorespunzătoare, de stresul acumulat în timpul zilei sau de neputința de a te bucura de un somn relaxant și odihnitor.
  • Dacă te confrunți cu acest simptom, este important să te adresezi unui medic specialist. Acesta îți poate recomanda, de exemplu, să porți o gutieră dentară pe timpul nopții.

Oricum ar fi, bruxismul este una dintre cele mai frecvente cauze ale durerilor de maxilar.

Informații utile despre durerea de maxilar: soluții

Some figure

Fii atent/ă la postura corpului

O modalitate de a ameliora simptomele cauzate de disfuncția articulației temporo-mandibulare (durerea de maxilar) este adoptarea unei posturi adecvate, mai ales în zona umerilor, a gâtului și a capului.

O postură greșită a corpului poate genera tensiune la nivelul gâtului și al maxilarului. Vorbim despre poziția pe care o adopți fără să-ți dai seama când ești la serviciu, te uiți la televizor sau vorbești la telefon.

Acordă întotdeauna o atenție deosebită axei gât/spate. Această linie trebuie să fie dreaptă și relaxată. În plus, buzele și dinții trebuie să stea împreună. Totodată, limba trebuie să stea lipită de cerul gurii, în timp ce respiri pe nas.

Alimentație

  • Evită să consumi alimente care provoacă inflamații, cum ar fi zahăr, grăsimi, cafea și băuturi energizante în exces sau conservanți.
  • Mărește aportul de vitamina C și de calciu.

Îți recomandăm și:

11 alimente care combat stresul și anxietatea

Some figure
Atenția asupra alimentelor consumate este esențială pentru a nu favoriza deteriorarea gingiilor, a dinților sau a mucoasei orale.

Gestionează-ți bine emoțiile și combate stresul

Știm că este ușor să citești recomandări pentru combaterea stresului. Însă atunci când încerci să le pui în practică, te trezești într-un labirint de ziduri și obstacole.

  • Este important să îți amintești mereu să-ți păstrezi calmul, pentru a-ți ține sub control nervii și tensiunea arterială și a-ți proteja sănătatea.
  • Găsește-ți timp pe parcursul zilei pentru a te relaxa. De exemplu, o practică benefică pentru corp și minte este yoga.

Încearcă să introduci aceste mici schimbări în viața de zi cu zi pentru a combate stresul și problemele aferente, precum durerea de maxilar.


Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.


  • Shetty, S., Pitti, V., Babu, C. L. S., Kumar, G. P. S., & Deepthi, B. C. (2010). Bruxism: A literature review. Journal of Indian Prosthodontist Society. https://doi.org/10.1007/s13191-011-0041-5
  • Sinisalu, V., & Akermann, S. (2016). Temporomandibular disorders. Eesti Arst. https://doi.org/10.1016/B978-0-12-385157-4.00238-4
  • Graff-Radford, S. B. (2012). Facial pain, cervical pain, and headache. CONTINUUM Lifelong Learning in Neurology. https://doi.org/10.1212/01.CON.0000418648.54902.42
  • Murphy MK, MacBarb RF, Wong ME, Athanasiou KA. Temporomandibular disorders: a review of etiology, clinical management, and tissue engineering strategies. Int J Oral Maxillofac Implants. 2013;28(6):e393–e414. doi:10.11607/jomi.te20
  • Glaros, A. G., Williams, K., & Lausten, L. (2005). The role of parafunctions, emotions and stress in predicting facial pain. Journal of the American Dental Association. https://doi.org/10.14219/jada.archive.2005.0200
  • Shetty S, Pitti V, Satish Babu CL, Surendra Kumar GP, Deepthi BC. Bruxism: a literature review. J Indian Prosthodont Soc. 2010;10(3):141–148. doi:10.1007/s13191-011-0041-5

Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.