Edemul măduvei osoase: ce trebuie să știi

Edemul măduvei osoase este un proces inflamator la nivelul oaselor. De multe ori, provoacă durere în timpul exercițiilor fizice pentru perioade prelungite de timp. Vrei să afli mai multe despre această problemă de sănătate? Citește mai departe!

Edemul măduvei osoase este un proces inflamator care apare, de obicei, în osul trabecular. Cu alte cuvinte, apare în componenta spongioasă internă a oaselor. Cauzele sale variază de la traume la boli degenerative. Uneori, apare și în rândul celor care încep să practice o activitate fizică intensă după ce au avut o viață sedentară.

Revista științifică Dolor, Investigación, Clínica y Terapéutica explică faptul că această patologie este frecventă în practica reumatologiei, deoarece există o utilizare și o disponibilitate mai mare a rezonanței magnetice ca test de diagnosticare. În consecință, a devenit mai ușor să identificăm acest tip de problemă.

Așadar, având în vedere toate aceste aspecte, care sunt caracteristicile edemului măduvei osoase?

Ce este edemul măduvei osoase?

Oasele sunt alcătuite din două structuri ușor de diferențiat. Una dintre ele este osul cortical, care este alcătuit dintr-un material dur și compact ce înconjoară învelișul exterior al scheletului. Cealaltă structură este osul trabecular, un țesut mai spongios care compune materia scheletică internă.

În osul trabecular, există un număr mare de vase de sânge, deoarece oasele trebuie hrănite. Potrivit unui articol publicat de Universitatea FASTA din Argentina, o acumulare de lichide în osul trabecular provoacă inflamații osoase. Acest lucru se întâmplă adesea, deoarece vasele de sânge se rup și sângerările apar în interiorul osului. De asemenea, poate apărea acumularea de lichid inflamator după o leziune. În orice caz, putem spune că edemul măduvei osoase este un fel de vânătaie în interiorul osului.

Este important să înțelegem că această afecțiune poate apărea și în osul cortical, chiar dacă nu este la fel de frecventă. De asemenea, trebuie să menționăm faptul că particularitățile bolii variază în funcție de reversibilitate.

Astfel, experții clasifică patologia în două grupuri mari:

1. Sindromul edemului osos tranzitoriu (TBES): Acesta este un proces inflamator reversibil care se ameliorează odată cu tratamentul și trecerea timpului.
2. Osteonecroza: Aceasta determină moartea celulelor formatoare de țesut osos (osteocite). Din acest motiv, experții o consideră o patologie ireversibilă.

De ce apare edemul măduvei osoase?

După cum îți poți imagina, majoritatea cazurilor de edem al măduvei osoase sunt rezultatul accidentărilor, al căderilor, al sarcinii fizice mari sau al suprasolicitării sportive. Chiar și așa, Reumatología del Hospital General de Elche ne avertizează că, în multe cazuri, cauzele nu sunt complet clare.

Deși principalul declanșator este o leziune gravă, microleziunile care continuă să apară în timp pot provoca și ele edemul măduvei osoase. De exemplu, în timpul unei curse de 10 kilometri, o persoană lovește pământul de aproximativ 8.000 de ori. În consecință, acest lucru îi afectează structura osoasă internă, precum și mușchii și ligamentele.

Cu toate acestea, sportul nu este singurul factor declanșator. Boli precum osteoartrita, necroza avasculară (lipsa alimentării cu sânge), osteoporoza sau sindromul durerii regionale complexe duc la apariția acestei inflamații. Pe scurt, orice lucru care slăbește osul îl predispune la rupere.

Simptomele edemului măduvei osoase

Manifestările clinice ale edemului măduvei osoase pot varia la fiecare persoană în parte în funcție de gravitatea patologiei. Conform informațiilor publicate în revista Clinical Rheumatology, principalele sale simptome includ următoarele:

• Durere localizată în structura osoasă afectată.
• Disconfort la punerea la lucru a osului rănit. Durerea se înrăutățește în cazul antrenamentelor fizice.
• Dacă tratamentul leziunii nu este administrat cu promptitudine, durerea se extinde chiar și în perioadele de odihnă.
• În cele mai grave cazuri, oamenii pot prezenta disconfort în realizarea activităților zilnice, cum ar fi mersul pe jos.

Edemul măduvei osoase apare mai des la genunchi, în metatarsianele piciorului sau în calcaneu. Chiar și așa, simptomele variază în funcție de structura osoasă în cauză.

Diagnostic

Acest tip de leziune nu este vizibil la radiografia tradițională, așadar este necesar un RMN. De asemenea, studiile arată faptul că noile tehnici, cum ar fi tomografia computerizată cu energie duală (DET), care reconstruiește imaginile după descompunerea materialelor, pot fi instrumente foarte utile atunci când vine vorba de detectarea edemului osos.

Care este tratamentul edemului măduvei osoase?

Potrivit profesioniștilor în traumatologie, tratamentul edemului osos implică mai multe faze:

• Odihna este un factor determinant pentru recuperarea optimă. Pentru ameliorarea simptomelor acute, este importantă utilizarea cârjelor. De asemenea, este important să reduci stresul și sarcina osoasă timp de cel puțin patru săptămâni.
• Diverse medicamente pot fi foarte utile. De exemplu, analgezicele pentru a controla durerea, bifosfonații, vitaminele și alți compuși pentru a crește densitatea osoasă sau iloprostul pentru vasodilatație.
• După etapele medicale inițiale, se recomandă abordarea recuperării prin kinetoterapie. Aceasta poate include magnetoterapia, termoterapia, relaxarea musculară, exercițiile în apă și alte tehnici.

În cele mai grave cazuri, poate fi necesară o vizită în sala de operație. Medicii pot face o decompresie a măduvei spinării folosind mai multe perforații pentru a goli lichidul din os.

Măsuri preventive

După cum spune zicala populară, „prevenția este cel mai bun medicament”, nu ar trebui să punem mai multă povară asupra corpului decât putem suporta în funcție de forma fizică. De asemenea, pentru activitatea fizică extremă, este esențială prezența unui antrenor care controlează exercițiile.

Dacă simți disconfort după mers, alergare sau orice altă activitate, trebuie să mergi la medic. Fie că este vorba de edemul de măduvă osoasă, o fractură sau o entorsă, trebuie să obții un diagnostic precoce pentru a interveni la timp și pentru a preveni complicațiile.