Efectele stresului asupra sănătății dentare
 

Efectele stresului asupra sănătății dentare

Știați că stresul vă poate afecta sănătatea dentară? Vă explicăm de ce această tulburare mintală are un impact negativ asupra sănătății bucale!
Efectele stresului asupra sănătății dentare
Vanesa Evangelina Buffa

Scris și verificat de medicul stomatolog Vanesa Evangelina Buffa.

Ultima actualizare: 22 decembrie, 2022

Acumularea problemelor în minte nu afectează doar comportamentul. Efectele stresului asupra sănătății dentare sunt numeroase. Termenele limită pentru finalizarea proiectelor, incertitudinea economică, problemele în relațiile de familie, examenele… Există foarte mulți factori care pot face ca oamenii să se simtă anxioși și stresați. În ziua de azi, această tulburare devine din ce în ce mai frecventă.

Stresul și anxietatea constante generează schimbări în organism, care pot afecta sănătatea. Aceste stări mintale pot provoca afecțiuni noi sau pot să le agraveze pe cele deja existente.

Disconfortul psihic are consecințe negative și la nivel bucal. În acest articol, vă arătăm care sunt efectele stresului asupra sănătății dentare și ce puteți face în acest sens.

Stresul

Cuvântul „stres” provine din termenul grecesc stringere, care înseamnă „a strânge”. Este o stare adaptativă de tensiune fizică și emoțională, care apare ca răspuns de autoapărare. Stresul se manifestă atunci când persoana se simte amenințată de o anumită situație. Îngrijorarea declanșează un răspuns defensiv care afectează întregul corp.

Deși această stare de alertă este necesară uneori, în anumite situații, persistența ei este dăunătoare sănătății. Acestea sunt simptomele care caracterizează o criză de stres:

  • Dureri de cap
  • Respirație rapidă
  • Puls accelerat
  • Oboseală
  • Dificultate de a dormi
  • Dureri musculare
  • Probleme digestive
  • Probleme de concentrare
  • Afecțiuni în cavitatea bucală
  • Schimbări de dispoziție și sentimente neobișnuite

Acest articol tratează efectele stresului asupra sănătății dentare. Să analizăm mai atent această relație!

Efectele stresului asupra sănătății dentare

Starea permanentă de stres declanșează multe schimbări în organism, sănătatea dentară fiind și ea afectată. Dinții, gingiile și alte structuri bucale suferă consecințele acestei afecțiuni.

Modificările organice generate de momentele de tensiune nu sunt singurii factori responsabili de tulburările bucale. Schimbările de comportament și neglijarea dietei și a rutinelor de igienă duc la fel de repede la deteriorarea sănătății orale.

Persoanele cu probleme mintale, precum stresul cronic, anxietatea și depresia, își neglijează adesea rutina de îngrijire dentară. În plus, dietele nesănătoase, consumul de substanțe care creează dependență și lipsa vizitelor la stomatolog sunt comportamente frecvente la acești pacienți.

Stresul în sine provoacă și schimbări interne în organism. Această stare generează producția în exces de cortizol, un hormon care ține organismul în alertă.

Creșterile nivelului de cortizol slăbesc sistemul imunitar, facilitând acțiunea bacteriilor orale și inflamarea țesuturilor bucale. Tensiunea musculară caracteristică situaţiilor stresante are repercusiuni asupra sănătăţii dentare.

De asemenea, merită menționat faptul că mulți pacienți care suferă de stres sunt tratați cu medicamente anti-anxietate și antidepresive. Aceste medicamente au un impact negativ asupra sănătății orale.

Infecție gingivală

După cum am menționat mai sus, stresul provoacă modificări interne care alterează mecanismele de apărare a organismului. Acest lucru crește riscul de infecție.

La nivel oral, cele mai afectate sunt gingiile și celelalte țesuturi care fixează dinții. Există studii care susțin că stresul este o sursă a declanșării bolii parodontale sau a progresiei acesteia dacă este deja prezentă.

În plus, situația poate fi agravată de prezența plăcii bacteriene și a tartrului în zonă. Consumul de tutun este o altă afecțiune care înrăutățește situația. Germenii acumulați irită țesutul gingival și provoacă un răspuns inflamator exagerat al organismului. Este ceea ce se numește în stomatologie gingivită. Gingiile se umflă, își pierd forma, devin roșii și strălucitoare, sângerează ușor și provoacă dureri.

În cazul în care această situație nu este tratată și persistă, ea poate evolua spre parodontită. În această tulburare, inflamația și infecția afectează straturile mai adânci, care susțin dinții.

Pierderea suportului osos tipic bolii parodontale determină mișcarea dinților. Poate duce chiar la pierderea acestora. În plus, această patologie este legată și de alte afecțiuni sistemice care pot fi agravate.

Femeie cu gingivită
Uscăciunea gurii poate fi cauzată de stres sau de medicamente prescrise pentru tratarea anxietății și depresiei.

Bruxism și tulburări ale articulației temporomandibulare

O altă afecțiune a sănătății bucale asociată cu stresul este bruxismul. Acesta constă în strângerea maxilarelor sau scrâșnirea involuntară a dinților. Pacientul nu realizează că face acest lucru. Se poate întâmpla atât ziua, cât și noaptea. În timpul somnului, când organismul se eliberează de stres în mod inconștient, episoadele de bruxism sunt mai frecvente.

La fel ca bruxismul, stresul este asociat și cu probleme la nivelul articulației temporomandibulare. Scrâșnirea excesivă, contracția mușchilor masticatori și tensiunea pe care corpul o experimentează în momentele de anxietate afectează această structură mobilă.

Articulația temporomandibulară (ATM) este complexul care leagă maxilarul inferior de baza craniului. Mișcarea de deschidere și închidere a maxilarului depinde de structurile care constituie această articulație.

După cum am menționat deja, stresul provoacă o prindere mai puternică între piesele superioare și cele inferioare. Acest contact constant are o intensitate exagerată, iar tensiunea mușchilor feței și maxilarului în crizele de anxietate suprasolicită articulația temporomandibulară.

Simptomele bruxismului

În momentele de neliniște, furie sau frică, dinții sunt strânși și obrajii sunt contractați. Faptul ca aceasta tensiune se repetă frecvent, afectează structurile implicate.

În plus, există și alte simptome asociate:

  • Sensibilitatea dentară
  • Uzura dinților
  • Dureri de cap, gât și urechi
  • Scrâșnire a dinților în tipul somnului
  • Dificultate la deschiderea gurii sau la mestecat
  • Contracturi la mușchii gâtului și ai feței
  • Durere la nivelul maxilarului și mușchilor masticatori
  • Zgomote în maxilar la deschiderea sau închiderea gurii

Afte și herpes

Leziunile la nivelul mucoasei bucale sunt alte afecțiuni orale asociate cu stresul. Scăderea imunității cauzată de modificările tipice stărilor de anxietate favorizează apariția acestor procese.

Aftele sunt ulcerații albicioase care afectează mucoasele gurii. Sunt înconjurate de o zonă de inflamație de culoare roșie și sunt foarte dureroase.

Această afecțiune se manifestă pe buze, obraji și marginile limbii. Cu toate acestea, poate apărea în orice țesut moale al gurii. În general, dispare de la sine după 10 zile fără a lăsa sechele.

Leziunile recurente cauzate de virusul herpes simplex apar mai des la persoanele stresate. Acest agent patogen rămâne inactiv la pacient, dar în situații stresante, profită de capacitatea de apărare mai scăzută a corpului și provoacă leziuni ale mucoaselor.

Acest proces viral se manifestă prin leziuni pe buze și la colțurile gurii. Totuși, poate apărea și pe gingii și alte mucoase bucale. Herpesul se manifestă sub forma unor mici vezicule cu conținut lichid, care se sparg și sunt acoperite cu o crustă gălbuie. În cazul apariției în interiorul gurii, veziculele sunt acoperite de o membrană albicioasă.

Procesul este foarte deranjant pentru pacient, deoarece zona prezintă mâncărime și arsură. Această senzație este percepută chiar și cu câteva zile înainte de apariția leziunilor. Afecțiunea se vindecă în 5 – 7 zile.

Gură uscată

Uscăciunea gurii sau xerostomia reprezintă scăderea producției de salivă și scăderea lubrifierii orale. Această tulburare poate fi cauzată atât de stres, cât și de medicamentele utilizate pentru a trata anxietatea și depresia. S-a demonstrat că multe dintre aceste medicamente au ca efect advers uscăciunea bucală.

Pe măsură ce producția de salivă scade, gura devine deshidratată, provocând senzații de disconfort și împiedicând funcțiile normale, cum ar fi vorbirea și mâncatul. În plus, lipsa acțiunii de apărare și curățare a lichidului oral poate crește riscul de carii, gingivite și pioree. Un alt efect secundar este problema respirației urât mirositoare.

Sindromul gurii arzătoare este o altă tulburare bucală asociată cu stresul. Etiologia sa nu este foarte clară, dar combinația dintre stările de anxietate și uscăciunea gurii poate contribui la apariția acestei afecțiuni sau la agravarea simptomelor sale. Este caracterizată printr-o senzație enervantă de furnicături și arsuri la nivelul mucoasei bucale.

 

Efectele stresului asupra sănătății dentare
Uscăciunea gurii poate fi cauzata de stres sau de medicamente prescrise pentru tratarea anxietății și a depresiei.

Carii

Caria este un proces cronic de distrugere a țesuturilor dure ale dinților. Apare ca o consecință a acțiunii acizilor produși de bacterii la fermentarea zaharurilor din alimentație. Cu toate acestea, pentru ca boala să apară, este necesară o combinație de mai mulți factori. În cazul pacienților care suferă de stres, diverse afecțiuni pot favoriza dezvoltarea acestei boli:

  • Un răspuns imunitar mai scăzut împotriva acțiunii germenilor
  • Gura uscată: lipsa de hidratare și un grad mai scăzut de autocurățare a țesuturilor bucale favorizează proliferarea bacteriilor.
  • Neglijarea sănătății orale: pacienții cu stres și probleme mintale tind să acorde mai puțină atenție îngrijirii personale și, prin urmare, igienei dentare. De asemenea, au o dietă nesănătoasă și evită vizitele la stomatolog, ceea ce crește riscul de carii dentare.

Concluzie: efectele stresului asupra sănătății dentare

Pentru a evita efectele negative ale stresului asupra sănătății dentare, trebuie să tratați ambele părți ale problemei. Pe de o parte, interesul pentru îngrijirea bucală va ajuta la prevenirea multor patologii. Pe de altă parte, găsirea unei modalități de a reduce anxietatea de zi cu zi va ameliora afecțiunile bucale.

Vizitele frecvente la medicul dentist pentru a depista la timp orice tulburare asociată stresului sunt esențiale. Purtarea atelelor împotriva bruxismului și curățările profesionale regulate ajută la menținerea structurilor bucale în stare optimă. În plus, medicul poate sugera și alte tratamente adecvate fiecărui caz.

Igiena orală adecvată acasă, dieta sănătoasă și hidratarea frecventă pot fi eficiente pentru prevenirea acestor tulburări. În plus, este bine să evitați consumul de alcool și tutun, deoarece poate agrava simptomele stresului la nivelul gurii.

Apelarea la un profesionist și adoptarea tehnicilor de control al stresului (exerciții de meditație, respirație conștientă, yoga, practicarea sportului și ieșirea în aer liber) vă vor îmbunătăți sănătatea dentară. Conștientizarea stărilor de anxietate de zi cu zi și abordarea problemelor generate de această afecțiune în corp este un prim pas pentru vindecare.

S-ar putea să te intereseze...
Legătura dintre eczemă și stres
Doza de Sănătate
Citește pe Doza de Sănătate
Legătura dintre eczemă și stres

Legătura dintre eczemă și stres este problematică pentru toată lumea. Sunt două probleme de sănătate care merg adesea mână în mână.



  • Petrelli, G. B., Ramírez, L. M., & Martínez, A. B. (2003). Papel del estrés en la etiopatogenia de la Enfermedad Periodontal. Avances en periodoncia e implantología oral15(2), 77-86.
  • Gunepin, M., Derache, F., Trousselard, M., Salsou, B., & Risso, J. J. (2018). Impact of chronic stress on periodontal health. Journal of Oral Medicine and Oral Surgery24(1), 44-50.
  • Frugone Zambra, R. E., & Rodríguez, C. (2003). Bruxismo. Avances en odontoestomatología19(3), 123-130.
  • Jarama, D. O. L., Hidalgo, V. N. M., Armas, G. F. V., & Galarza, J. V. A. (2018). Bruxismo un hábito recurrente en jóvenes con ansiedad. RECIMUNDO: Revista Científica de la Investigación y el Conocimiento2(2), 236-258.
  • Chida, Y., & Mao, X. (2009). Does psychosocial stress predict symptomatic herpes simplex virus recurrence? A meta-analytic investigation on prospective studies. Brain, behavior, and immunity23(7), 917-925.
  • Muscio, R. L., & Gésime, J. M. (2015). Síndrome de boca ardiente, posibles factores etiológicos, diagnóstico y tendencias en el tratamiento. Revisión actualizada. Acta odontológica venezolana53(2), 35-36.
  • Casariego, Z. J. (2009). Síndrome de boca ardiente. Avances en odontoestomatología25(4), 193-202.
  • González, O. H., & Ruffin, M. M. O. REPERCUSIÓN DEL ESTRÉS EN LA SALUD BUCAL EN LOS ADULTOS MAYORES.
  • Palomino, S., & Marino, P. (2019). Prevalencia de lesiones de la mucosa bucal en adolescentes según el nivel de estrés, Centro de Salud Centenario i-4 Apurímac–Abancay 2017.
  • Jena, A., & Patnaik, S. (2019). Stress and Oral Health: A Literature Review. Indian Journal of Public Health Research & Development10(11).

Conținutul acestei publicații are scop pur informativ. În niciun moment nu ar trebui să faciliteze sau să înlocuiască diagnosticele, tratamentele sau recomandările oferite de către un specialist. Consultă un specialist de încredere dacă ai îndoieli și cere acordul acestuia înainte de a începe orice procedură.