Furnicături în cap: 10 cauze posibile
Furnicăturile în cap sunt un simptom foarte frecvent, dar enervant. În cele mai multe cazuri, nu este nimic de care să vă faceți griji. Cu toate acestea, nu trebuie nici să le ignorați dacă apar frecvent. De ce avem furnicături în cap?
Furnicăturile în cap sunt aproape întotdeauna legate de o migrenă sau sunt un simptom al stresului. Cu toate acestea, pot exista și cauze mai grave.
Există boli, precum diabetul sau scleroza multiplă, care pot avea furnicăturile în cap ca simptom. Nu este ceva ce trebuie neglijat, mai ales dacă durează mult sau provoacă un disconfort foarte intens.
Caracteristici
Furnicăturile în cap sunt o senzație de înțepătură pe scalp fără un motiv aparent. De multe ori, acoperă și alte zone, precum gura, limba, urechile, etc.
De obicei, nu sunt dureroase. Uneori, provoacă arsuri sau mâncărimi. Poate apărea și o senzație de amorțeală în cap sau la nivelul feței.
Furnicăturile apar brusc, durează puțin și apoi dispar. Totuși, este posibil să existe și un val, care începe cu o senzație ușoară, care apoi devine foarte intensă și ulterior dispare.
Citiți mai mult: De ce simți furnicături în mâini și picioare?
10 posibile cauze ce provoacă furnicături în cap
Cauzele furnicăturilor în cap sunt variate. În general, nu ar trebui să fie un motiv de îngrijorare, decât dacă reapar foarte des sau sunt foarte intense. Să vedem motivele pentru care poate apărea acest sentiment inconfortabil.
1. Stres și anxietate
Anxietatea și stresul sunt cea mai frecventă cauză de furnicături la nivelul capului. Acestea sunt răspunsuri ale corpului și minții la stimuli care sunt amenințători sau cel puțin sunt percepuți în acest fel. În aceste cazuri, simptomul este însoțit de o durere în piept, amețeli, un nod în gât și furnicături în alte părți ale corpului. Există un sentiment de frică și îngrijorare.
2. Probleme ale vertebrelor cervicale
Stresul și anxietatea pot duce la rigiditate la nivelul vertebrelor cervicale, care sunt contractate și tensionate. O mare parte din stres ajunge să se concentreze în această zonă.
Posturile greșite generează și ele acest efect și una dintre consecințe sunt furnicăturile la nivelul capului. În aceste cazuri există adesea durere sau usturime în zona gâtului, cefalee, amețeli și vertij. Furnicăturile se pot extinde la umeri.
3. Furnicături în cap din cauza migrenelor
Migrena este o boală foarte frecventă și o altă afecțiune care generează furnicături în cap. De obicei, aceasta apare înaintea unei dureri de cap severe și este însoțită de amorțeală craniană și facială. De asemenea, este normal să apară fotofobie și/sau tulburări de vedere. Fața poate fi paralizată.
4. Traume
Leziunile capului, în special cele minore, provoacă adesea furnicături. De asemenea, pot apărea țiuit în urechi, probleme de vedere, amețeli, lipsă de echilibru și chiar alterarea gustului. Dacă leziunea este foarte gravă, vor exista și simptome mai severe, cum ar fi confuzie, leșin, vărsături, etc.
5. Boala Lyme
Boala Lyme este cauzată de bacteria Borrelia Burgoferi, care pătrunde în organism prin mușcătura unei căpușe. Căpușa este capabilă să transmită boala doar dacă rămâne atașată de corp mai mult de 24 de ore. Provoacă furnicături în cap, mâini și picioare. Există, de asemenea, frisoane, febră, cefalee, stare de rău, gât înțepenit, etc.
6. Herpes
Toate tipurile de herpes pot provoca furnicături în cap, dar este mai frecvent ca acestea să fie cauzate de zona zoster. Aceasta este o reactivare a virusului varicelei. Furnicăturile se transformă în arsură și durere și apar vezicule. Este necesară îngrijire medicală.
Citiți mai mult: Tratamente naturale pentru zona zoster sau herpes zoster
7. Probleme dentare
Unele probleme dentare, cum ar fi pulpita, parodontita sau abcesul dentar, cauzează adesea furnicături la nivelul capului. De asemenea, există o senzație de amorțeală la nivelul feței și durere. Ceva similar se întâmplă în disfuncția articulației temporomandibulare, alături de clicuri și dureri de cap.
8. Sinuzită
Inflamația mucoasei nazale și a sinusurilor provoacă adesea furnicături în cap. Acesta este rezultatul compresiei nervilor feței. Există și dureri de cap, nas înfundat și rinită acută.
9.Diabet
Cel mai adesea, diabetul provoacă o senzație de furnicături la nivelul extremităților, cum ar fi picioarele și mâinile. Deoarece această boală poate provoca și leziuni ale nervilor feței și capului, furnicăturile în cap nu sunt neobișnuite. Simptomele tipice ale diabetului includ sete incontrolabilă, urinare excesivă, scădere în greutate și vedere încețoșată.
10. Scleroză multiplă
Senzația de furnicătură la nivelul capului este unul dintre simptomele tipice ale sclerozei multiple. Aceasta este o boală autoimună care afectează sistemul nervos. Pe lângă furnicături, există slăbiciune musculară, lipsă de coordonare a mișcărilor, amețeli și pierderi de memorie.
Există tratament pentru furnicături în cap?
Evident, măsurile care trebuie luate depind de factorul care provoacă disconfortul. Dacă simptomul apare cu o oarecare frecvență, reduceți consumul de zaharuri și cofeină. Oricum, recurența necesită o vizită la medic.
Dacă furnicăturile sunt însoțite și de alte simptome, precum durere severă, paralizie parțială sau totală a feței și furnicături în alte părți ale corpului, este indicată anunțarea medicului cât mai curând posibil.
Când senzația durează mai mult de trei zile, trebuie consultat și un profesionist. Dacă apar probleme la dinți, indicat este să merge și la stomatolog pentru a efectua un tratament.
Practicarea regulată a tehnicilor de relaxare este foarte eficientă în controlul stresului și ajută la dispariția furnicăturilor.
Recomandări finale
După cum am spus la început, cea mai frecventă cauză a furnicăturilor la nivelul capului este stresul sau anxietatea. Prin urmare, cel mai bine este să adoptați un stil de viață sănătos.
Exercițiile fizice regulate, o dietă sănătoasă și posturile adecvate sunt măsuri care previn furnicăturile enervante ale capului. Dacă există îndoieli sau îngrijorări în acest sens, medicul este persoana potrivită pentru a răspunde la orice întrebare.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Bobenrieth F. (2011). Trauma de cráneo en pediatría conceptos, guias, controversias y futuro. Revista Médica Clínica Las Condes, 22(5), 640-646. Recuperado de: https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S071686401170476X
- Gaminde M., Gurrutxhaga A., Sakona L., Encabo B., Balziskueta E., & Gracia L. (2002). Sinusitis. Farmacia Profesional, 16 (1), 50-61. https://www.elsevier.es/es-revista-farmacia-profesional-3-articulo-sinusitis-13025073
- García M., Ferreico O., Alfaya G. (2014). Síndrome del mentón entumecido como manifestación de recidiva tumoral. SEMERGEN – Medicina de Familia, 40(2), e43-e46. Recuperado de: https://doi.org/10.1016/j.semerg.2012.11.007
- García M., Skinner C., Salas C., & Ocampo J. (2014). Enfermedad de Lyme: actualizaciones. Gaceta Médica de México, 150(1): 84-95. Recuperado de: https://www.medigraphic.com/cgi-bin/new/resumen.cgi?IDARTICULO=47957
- Guía de Práctica Clínica para el Manejo de Pacientes con Trastornos de Ansiedad en Atención Primaria. (2008). Ministerio de Sanidad y Consumo, Plan Nacional para el SNS del MSC, Unidad de evaluación de tecnologías sanitarias, Agencia Laín Entralgo. Recuperado de: https://consaludmental.org/centro-documentacion/gpc-ansiedad/
- Martínez M., Ramos O., Luna I., & Arrieta E. (2015). Revisión de la esclerosis múltiple (1). A propósito de un caso. SEMERGEN – Medicina de Familia, 41(5), 261-265. Recuperado de: https://doi.org/10.1016/j.semerg.2014.07.009
- Murillo A. (2012). Radiculopatía cervical. Medicina Legal de Costa Rica , 29 (2), 93-100. Recuperado de: http://www.scielo.sa.cr/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S1409-00152012000200010&lng=en&tlng=es.
- NINDS Español. (s. f.). Parestesia. Recuperado de: https://espanol.ninds.nih.gov/es/trastornos/parestesia
- Revista de la Facultad de Medicina. Dinámica de la migraña. Ciudad de México, 55(6), 47-52. Recuperado de: http://www.scielo.org.mx/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S0026-17422012000600009&lng=es&tlng=es.
- Russo M., Salvat F., Saco M., Della F., Hidalgo I., Blaquier J., Rodríguez F., Carpani F., Allegri R., & Sevlever G. (2020). Protocolo para la evaluación y el manejo de las conmociones cerebrales asociadas al deporte. Neurología Argentina. Recuperado de: https://doi.org/10.1016/j.neuarg.2019.12.001
- Sanz B., Quintana J., & Martín I. (2002). Manejo del episodio agudo de herpes zoster y la neuralgia post-herpética. Medifam, 12(3), 27-39. Recuperado de: http://scielo.isciii.es/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S1131-57682002000300002&lng=es&tlng=es.
- Tobal M., Cano, A. (2002). Emoción y Clínica: Psicopatología de las emociones. Psicología de la Motivación y la Emoción. Madrid: McGraw-Hill, 571-581. Recuperado de: https://d1wqtxts1xzle7.cloudfront.net/45232824/Emocin_y_Clnica_Psicopatologa_de_las_emo20160430-13388-3ro1lk-libre.pdf?