Hernia cerebrală sau hernierea creierului
Hernia cerebrală sau hernierea creierului este o deplasare a țesuturilor din creier. Aceasta înseamnă că țesutul cerebral împreună cu vasele de sânge și cele limfatice și lichidul cefalorahidian se mișcă într-un mod anormal.
Dezvoltarea unei hernii cerebrale poate genera consecințe grave pentru pacient. În funcție de zonele afectate, pacientul poate prezenta diferite simptome sau semne ale acestei modificări.
Hernia cerebrală sau hernierea creierului: cele mai comune simptome
Un pacient cu hernie cerebrală poate prezenta o serie de simptome, cum ar fi:
- Hipertensiune
- Migrene sau dureri de cap care pot varia în intensitate
- Oboseală, slăbiciune sau stare generală de epuizare
- Greață, pierderea cunoștinței și, în cele mai grave cazuri, comă
- Puls slab. De asemenea, bătăi neregulate ale inimii, cu un risc ridicat de a suferi un stop cardiac. În acest caz, inima nu este capabilă să bată în continuare, iar pulsul pacientului se oprește.
- Dificultăți de respirație normală. Ciclul respirator este slăbit și nu urmează un model definit. Dacă starea de sănătate se agravează, este posibil ca pacientul să sufere un stop respirator (să nu mai respire).
- Modificări ale ochilor care denotă dilatarea pupilei. În plus, unii pacienți își pierd capacitatea de a mișca unul sau ambii ochi.
- Pierderea funcțiilor procesate în mod normal de zona trunchiului cerebral. În acest fel, se pierd anumite reflexe, cum ar fi greața, reacția pupilelor la lumină și chiar clipitul.
Citește și:
Cauze posibile
Până în acest moment, cercetătorii nu au reușit să identifice procesul ce generează hernierea creierului. Cu toate acestea, unele cercetări indică faptul că această modificare apare din cauza creșterii presiunii asupra unei zone a creierului. O astfel de creștere anormală a presiunii în interiorul creierului ar ajunge să deplaseze brusc alte țesuturi.
O echipă de medici a indicat posibilele cauze sau declanșatoare ale herniei cerebrale. Printre cele mai frecvente se numără:
- Dezvoltarea tumorilor cerebrale. Acest tip de schimbare poate fi cauzat de creier sau poate apărea din cauza prezenței unei tumori în altă parte a corpului. Într-un astfel de caz, celulele cauzatoare de cancer se pot muta dintr-un organ pentru a forma o nouă tumoare (metastază).
- Hemoragie în zonă. Hemoragia cauzează o acumulare de sânge în creier din cauza unui vas de sânge rupt.
- Inflamația sau umflarea creierului care poate fi cauzată de afecțiuni distincte. De exemplu, un accident vascular cerebral sau un efect secundar al radioterapiei.
- Diformități sau modificări congenitale în structura osoasă a craniului.
- Prezența abceselor cauzate de o infecție bacteriană sau fungică. Puroiul și alte elemente se acumulează în regiunea creierului.
- Formarea edemelor. Un edem este o acumulare anormală de lichid într-o regiune a corpului. În acest caz, poate fi declanșat de multe lucruri, cum ar fi un traumatism cerebral sau un accident vascular cerebral, printre alte cauze.
- Hidrocefalie.
Citește mai mult:
Hernia cerebrală: diagnostic
În primul rând, echipa de specialiști ar trebui să verifice simptomele pe care le-a dezvoltat pacientul. Pentru a face acest lucru, medicii pot face diferite teste fizice, alături de o analiză a istoricului clinic al pacientului.
Ulterior, trebuie să identifice cauzele creșterii presiunii intracraniene. În general, medicii fac teste pentru a obține imagini interne ale zonei cerebrale. În acest scop, cele mai utilizate tehnici sunt razele X, imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) și tomografia axială computerizată (scanare CT sau CAT).
Sperăm că acest articol a răspuns la toate întrebările pe care le aveai. Nu ezita să te adresezi specialiștilor locali pentru a obține mai multe informații despre acest subiect.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Johnson, P. L., Eckard, D. A., Chason, D. P., Brecheisen, M. A., & Batnitzky, S. (2002). Imaging of acquired cerebral herniations. Neuroimaging Clinics of North America. https://doi.org/10.1016/S1052-5149(02)00008-4
- Stevens, R. D., Shoykhet, M., & Cadena, R. (2015). Emergency Neurological Life Support: Intracranial Hypertension and Herniation. Neurocritical Care. https://doi.org/10.1007/s12028-015-0168-z
- Dark, P. (2004). Acute Management of Severe Traumatic Brain Injury. Critical Care Medicine. https://doi.org/10.1097/01.CCM.0000098855.15189.29
- Angulo Carvallo, N., Patil, P., & Abello, A. L. (2016). Cerebral herniation. In Critical Findings in Neuroradiology. https://doi.org/10.1007/978-3-319-27987-9_2
-
Munakomi S, M Das J. Brain Herniation. [Updated 2020 Oct 13]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2020 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK542246/
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.