Hemoragiile subarahnoidiene și subdurale
Dura mater și arahnoida sunt două dintre cele trei membrane ale meningelui uman. Acestea învelesc sistemul nervos central. Hemoragiile subarahnoidiene și subdurale se referă la hemoragiile care au loc la nivelul acestor membrane.
Meningele
Craniul și coloana vertebrală protejează creierul și măduva spinării. Însă aceste organe au și un alt sistem de protecție: meningele. De fapt, acesta ajută și la dezvoltarea nervilor.
După cum explică NIH Cancer Dictionary: „Meningele reprezintă cele trei straturi de țesut care acoperă și protejează creierul și măduva spinării.” Aceste straturi sunt:
- Dura mater
- Arahnoida
- Pia mater
Stratul exterior și cel mai gros, numit dura mater, este separat de țesutul osos prin spațiul epidural. La nivelul craniului, acest spațiu nu există deoarece dura mater este atașată de os. El există însă la nivelul măduvei spinării, acolo unde se află venele și grăsimea.
Sub dura mater se află arahnoida, separată de spațiul subdural. Acest spațiu devine vizibil atunci când începe o sângerare, iar sângele separă cele straturi ale meningelui.
Stratul arahnoid se întinde prin acest spațiu până la pia mater. Spațiul subarahnoidian conține lichid cefalorahidian. Acest lichid amortizează schimbările de presiune determinate de lovituri sau mișcări bruște.
Pia mater este lipită de țesutul nervos, pătrunzând chiar și în striațiile sale. În plus, oamenii de știință încă se întreabă dacă aceasta pătrunde și în țesut.
Află mai mult:
Hemoragiile subarahnoidiene și subdurale
În hemoragiile subarahnoidiene și subdurale, sângele curge din vasele de sânge aflate în spațiul dintre straturile meningelui. Prin urmare, hemoragia afectează țesutul cerebral.
Cu toate acestea, în funcție de tipul de hemoragie, sângerarea va avea efecte diferite, iar tratamentele necesare sunt și ele diferite.
Hemoragiile subdurale
În hemoragiile subdurale, sângele se adună în spațiul dintre dura mater și arahnoidă. Acest sânge provine, de obicei, din vene și curge în urma unor traumatisme. Există trei tipuri de hematom în funcție de timpul necesar până la manifestarea simptomelor:
- Hematom subdural acut
- Hematom subdural subacut
- Hematom subdural cronic
Hematomul subdural acut
Acest tip de hemoragie se manifestă rapid. Apare ca urmare a traumelor severe în care venele care merg de la cortexul cerebral către meninge se rup.
De obicei, persoana afectată intră imediat în comă. În plus, unele părți ale creierului său încetează să mai funcționeze. Câteva exemple în acest sens sunt:
- Hemipareza: dificultate parțială de mișcare. Daunele apar în zona creierului responsabilă de abilitățile motorii.
- Midriază: Pupilele devin mai mari deoarece leziunea este prezentă în zona care controlează mușchiul irisului.
Hematomul subdural subacut
Hematomul subdural subacut se manifestă mai lent și, de obicei, este mai puțin grav. Cantitatea de sânge scursă este mai redusă. În plus, sângele începe să se coaguleze. Acest tip de hematom este provocat, de asemenea, de traume fizice.
În general, persoana afectată își pierde cunoștința, apoi se recuperează. Timp de câteva zile, aceasta va fi confuză și va avea probleme de concentrare.
Hematomul subdural cronic
Hematomul subdural cronic este o consecință a leziunilor multiple apărute în timp. Acestea generează mici extravazări de sânge din vase. Apoi, dacă sângele nu este reabsorbit, apar hematoame. Acest lucru apare frecvent la vârstnici.
Primul simptom al hematomului subdural cronic este, de obicei, durerea de cap. Mai târziu, apar schimbări în comportament și dispoziție. Totul se întâmplă progresiv. În plus, persoanele afectate încep să doarmă mai mult și au probleme cu gândirea și dificultăți de concentrare.
Hemoragiile subarahnoidiene
Hemoragiile subarahnoidiene presupun acumularea de sânge între arahnoidă și pia mater. Sângele provine, de obicei, din artere. Există numeroase cauze care duc la apariția acestui tip de hemoragie. Cea mai frecventă este ruperea unui anevrism.
Anevrismele se manifestă adesea înainte de rupere prin dureri de cap sau chiar crize epileptice. Într-o treime din cazuri, factorul declanșator este fizic, dar are și o componentă emoțională. În plus, un anevrism se poate rupe dacă bolnavul stă în soare prea mult timp.
Te-ar putea interesa:
După ruperea unui anevrism, se declanșează hemoragia subarahnoidiană. De obicei, această problemă apare între 40 și 60 de ani și prezintă următoarele simptome:
- Vărsături
- Confuzie
- Dureri de cap intense
- Durere sau disconfort din cauza expunerii la lumină
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Ximénez-Carrillo Rico, A., & Vivancos Mora, J. (2015). Hemorragia subaracnoidea. Medicine (Spain). https://doi.org/10.1016/S0304-5412(15)30004-4
- Asadi, H. (2017). Aneurysmal subarachnoid hemorrhage (aSAH). In Interventional Radiology for Medical Students. https://doi.org/10.1007/978-3-319-53853-2_23
- Raya, A. K., & Diringer, M. N. (2014). Treatment of subarachnoid hemorrhage. Critical Care Clinics. https://doi.org/10.1016/j.ccc.2014.06.004
- Macdonald, R. L. (2017). Subarachnoid Hemorrhage. In Handbook of Neuroemergency Clinical Trials: Second Edition. https://doi.org/10.1016/B978-0-12-804064-5.00002-3
- Marder, C. P., Narla, V., Fink, J. R., & Tozer Fink, K. R. (2014). Subarachnoid hemorrhage: Beyond aneurysms. American Journal of Roentgenology. https://doi.org/10.2214/AJR.12.9749