Încălzirea excesivă a casei: efecte negative

13 August, 2020
Deși este adevărat că încălzirea ne ajută să alungăm frigul din case în timpul toamnei și al iernii, aceasta poate fi dăunătoare pentru sănătate. În articolul de astăzi, vom discuta despre impactul negativ pe care încălzirea excesivă a casei îl poate avea asupra corpului uman.

Încălzirea excesivă a casei înseamnă lucruri diferite în funcție de om, așadar este greu de definit. Senzațiile asociate temperaturii ridicate variază de la o persoană la alta. Tipul de frig pe care îl resimte o persoană dintr-o zonă tropicală nu este același cu cel pe care îl resimte o persoană dintr-o zonă de tundră, de exemplu.
În ciuda variabilității ființei umane, majoritatea oamenilor susțin faptul că orice este sub temperatura de 20 °C este rece. Desigur, cu cât temperatura scade, cu atât o percepem mai rece.

Cu toate acestea, percepția noastră asupra temperaturii depinde și de alți factori, cum ar fi umiditatea și presiunea aerului. Astfel, temperatura de 10 °C în umiditate ridicată nu este aceeași cu temperatura de 10 °C în zonele uscate. De asemenea, percepția nu este aceeași, indiferent de temperatura exterioară, dacă suntem activi sau inactivi. Probabil că îți este mult mai rece atunci când nu te miști, deoarece metabolismul este inactiv și celulele nu generează căldură.

În general, oamenii recurg la încălzirea artificială pentru a păstra căldura în locuințe. Dar, la fel ca orice metodă artificială folosită în exces, încălzirea în exces poate modifica funcționarea organismului și poate prezenta unele riscuri pentru sănătate.

Încălzirea adecvată ar trebui să păstreze temperatura mediului între 20 și 25 °C și umiditatea în jur de 50%. Orice peste 25 °C este prea cald.

Încălzirea excesivă a casei: efecte negative în funcție de tip

Există două metode de încălzire care sunt utilizate în exces și au efecte dăunătoare notorii:

  • Lemne de foc
  • Aer condiționat inverter

Încălzirea excesivă a casei cu lemn de foc poate genera gaze toxice. Atunci când lemnul copacilor arde, este eliberat dioxidul de carbon stocat. Dioxidul de carbon este un gaz rezidual la om, adică organismul îl elimină și reține oxigenul. Astfel, încălzirea cu lemne a casei poate duce la otrăvire, mai ales dacă există o ventilație slabă.

Fumul de la încălzirea excesivă cu lemn conține, de asemenea, gaze grele. Aceste gaze sunt toxice atunci când sunt inhalate și provoacă dureri de cap, greață, vărsături și chiar iritare a tractului respirator.

Așadar, trebuie să instalezi în mod corespunzător sistemul de încălzire a casei cu lemne, împreună cu mecanismul de evacuare a fumului. Cu toate acestea, lemnul poate transporta și elibera substanțe specifice din natură asociate cu alergiile și astmul, cum ar fi polenul, chiar și în cele mai bune condiții de instalare.

Aerul condiționat inverter este cealaltă metodă pe care am menționat-o mai sus ca fiind periculoasă atunci când este folosită în exces. Acest dispozitiv poate usca aerul din casă, eliminând umiditatea în condiții de utilizare continuă și intensivă.

Atât pielea, cât și mucoasele, în special mucoasa respiratorie, au de suferit din cauza umidității scăzute. În mod similar, fluxul de aer provenit de la acest dispozitiv generează particule care sunt capabile să declanșeze simptome neplăcute la oamenii astmatici sau alergici.

Citește și:

Tratament pentru epuizarea provocată de căldură

Femeie care tușește în batistă

Impactul negativ al încălzirii excesive a locuinței

Încălzirea excesivă a casei, indiferent de originea sa, poate cauza numeroase probleme. De exemplu:

  • O atmosferă uscată și, prin urmare, un tract respirator superior uscat, ușor de invadat de bacterii și viruși. De obicei, copiii sunt cei mai afectați de această situație. O posibilitate de rezolvare a problemei este utilizarea umidificatoarelor ambientale și a filtrelor de microorganisme.
  • Temperatura ridicată în timpul nopții îngreunează odihna. Tot ceea ce depășește 25 °C nu oferă cele mai bune condiții pentru a-ți relaxa mușchii și a ajunge la o stare plăcută de somn. De asemenea, atunci când umiditatea este foarte scăzută, ritmul respirator se modifică și acest lucru afectează calitatea odihnei.
  • Încălzirea excesivă a locuinței îți usucă pielea și îți înrăutățește simptomele de dermatită. În plus, mișcarea aerului prin sursa generatoare de căldură atrage alergeni precum praful, polenul și acarienii.
  • Durerile de cap din cauza încălzirii excesive a casei sunt destul de frecvente. Dacă temperatura este foarte ridicată pentru perioade lungi de timp, este posibil să ai o stare de somnolență din cauza vasodilatației. Căldura excesivă scade tensiunea arterială. La creier ajunge o cantitate mai mică de sânge, ceea ce  poate cauza simptome enervante.
  • Dormitul în căldură excesivă este un factor important în creșterea în greutate, deoarece organismul nu arde grăsimile depozitate la temperaturi ridicate. Dimpotrivă, le păstrează. Mecanismul catabolismului acizilor grași se activează noaptea, dar nu și dacă este prea cald.

Citește și:

Cel mai bun mod de a depăși un val de căldură

Fată afectată de încălzirea excesivă a casei

Problema substanțelor toxice

În cele din urmă, substanțele toxice sunt unul dintre cele mai mari riscuri pentru sănătate în condiții de încălzire excesivă a casei. Aceste substanțe sunt eliberate de sistemele de încălzire și prezintă un pericol semnificativ.

Monoxidul de carbon este una dintre aceste substanțe. Acesta nu are miros, așadar este dificil de detectat atunci când este generat în urma unei combustii defectuoase. Acesta înlocuiește oxigenul din mediu și sânge, ducând astfel la intoxicații.

O persoană otrăvită cu monoxid de carbon poate prezenta amețeli, leșin, greață și dureri de cap. Respirația sa se precipită dramatic ca metodă de apărare împotriva înlocuirii oxigenului. Intoxicația cu monoxid de carbon poate fi letală dacă nu este tratată la timp.

Dioxidul de azot este un alt gaz periculos. Acesta rezultă dintr-o combustie necorespunzătoare la nivelul aparatelor de încălzire și este inodor. Acest gaz este extrem de iritant și modifică mecanismul de respirație.

Este foarte important să ții cont de aceste lucruri atunci când decizi cum să îți încălzești casa în cel mai sănătos mod.

  • Buchelli, H.; Fernández , R.; Rubinos, G.; Martínez, C.; Rodríguez, F. y Casan, P. 2014. Niveles elevados de carboxihemoglobina: fuentes de exposición a monóxido de carbono. Archivos de Bronconeumología. Elsevier España. 50(11); 465-468
  • Gutiérrez Oyarce, Alejandra, et al. “Exposición ambiental a dióxido de nitrógeno y salud respiratoria a los 2 años en la Cohorte INMA-Valencia.” Gaceta Sanitaria 32.6 (2018): 507-512.
  • Crespo, M. Praena. “Factores ambientales y patología respiratoria del niño.” PediatríaIntegral (2016): 103.
  • Ubilla, C. y Yohannessen, K. (2017). CONTAMINACIÓN ATMOSFÉRICA EFECTOS EN LA SALUD RESPIRATORIA EN EL NIÑO. Revista Médica Clínica Las Condes, 28 (1), 111-118. https://doi.org/10.1016/j.rmclc.2016.12.003
  • Cortés, Alejandra, & Ridley, Ian. (2013). Efectos de la combustión a leña en la calidad del aire intradomiciliario: La ciudad de Temuco como caso de estudio. Revista INVI28(78), 257-271. https://dx.doi.org/10.4067/S0718-83582013000200008
  • Río-Navarro BE, Hidalgo-Castro EM, Sienra-Monge JJL. Asma. Bol Med Hosp Infant Mex. 2009;66(1):3-33.
  • Bolaños Morera, Pamela, y Chacón Araya, Carolina. (2017) Intoxicacion por monoxido de carbono. Medicina Legal de Costa Rica34 (1), 137-146. Recuperado el 01 de agosto de 2020, de http://www.scielo.sa.cr/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S1409-00152017000100137&lng=en&tlng=es.
  • Efectos del calor (2017). Instituto Nacional de Ciencias de Salud Ambiental. https://www.niehs.nih.gov/research/programs/geh/climatechange/health_impacts/heat/index.cfm#:~:text=Prolonged%20exposure%20to%20extreme%20heat,%2C%20cerebral%2C%20and%20cardiovascular%20diseases.