Incontinența urinară la copii și udarea patului

17 Mai, 2020
În mod normal, incontinența este actul de a urina involuntar, ce se rezolvă pe măsură ce copiii cresc. Cu toate acestea, dacă problema persistă, trebuie să faci schimbări în stilul de viață al celui mic.

Incontinența urinară la copii, care se referă la actul de a urina involuntar, este cunoscută și sub denumirea de enurezis nocturn. Copiii care suferă de această afecțiune sunt, de obicei, copiii care udă patul în timp ce dorm noaptea la o vârstă la care acest lucru nu ar mai trebui să se mai întâmple. Însă incontinența nu este limitată întotdeauna la episoade nocturne.

Pentru ca aceste evenimente nefericite să fie etichetate drept boală, ele trebuie să se repete cel puțin de două ori pe săptămână, timp de cel puțin trei luni la copiii cu vârsta peste patru ani.

Incontinența este mai frecventă la băieți. Conform Academiei Americane de Pediatrie (AAP), copiii care au enurezis prelungit au adesea o stimă de sine scăzută. De asemenea, incidența udării patului scade odată cu creșterea copiilor.

Incontinența urinară la copii și udarea patului noaptea

Cauzele udării patului

Incontinența urinară la copii
Enurezisul este un proces normal la copiii mici, ce dispare, de obicei, pe măsură ce aceștia cresc.

Incontinența urinară la copii nu are încă o cauză bine definită. Cu toate acestea, există mai mulți factori care joacă un rol important în apariția sa:

  • O vezică urinară mică: În acest caz, vezica nu este bine dezvoltată și nu poate înmagazina urina produsă.
  • Incapacitatea de a recunoaște umplerea vezicii urinare: Acest lucru se poate întâmpla la un copil care doarme adânc și nu se trezește atunci când are vezica plină, deoarece nervii care controlează vezica urinară nu s-au maturizat încă.
  • Lipsa echilibrului hormonal: Aceasta apare atunci când copilul nu are o producție suficientă de hormon antidiuretic sau vasopresină.
  • O infecție a tractului urinar: Dacă acesta este cazul, pe lângă acțiunea de a urina involuntar, apar și dureri, iar culoarea urinei devine roz sau roșie.
  • Apneea de somn: Uneori, actul de a urina involuntar este un semn de apnee obstructivă de somn. Aceasta este o tulburare în care respirația copilului este întreruptă în timpul somnului.
  • Constipația cronică: Aceiași mușchi care sunt folosiți pentru defecare sunt folosiți și pentru urinare. Prin urmare, atunci când există o constipație cronică, acești mușchi pot deveni disfuncționali și pot contribui la apariția enurezisului.

Pe lângă cauzele menționate mai sus, această afecțiune este adesea de natură ereditară. Așadar, dacă unul dintre părinți a avut enurezis în copilărie, șansele ca și copilul său să aibă cresc.

De asemenea, merită menționat faptul că situațiile stresante duc și ele la apariția incontinenței urinare în rândul copiilor.

Citește mai mult:

Tratament pentru enurezis la copii

Simptome și complicații ale incontinenței urinare la copii

Această afecțiune nu reprezintă o amenințare pentru sănătatea copilului, atât timp cât cauza sa nu este una de natură fizică. Urinarea involuntară este principalul simptom. În plus, aceasta apare de obicei în timpul nopții (de aici și denumirea de „udarea patului”) și are o frecvență de cel puțin două ori pe lună.

În ceea ce privește efectele secundare, acestea sunt în principal de natură emoțională. Copilul poate simți rușine sau își poate pierde stima de sine din cauza acestei probleme. Din acest motiv, este important să ai răbdare cu cel mic și să-l asiguri că situația se va îmbunătăți în timp.

În schimb, dacă enurezisul apare ca urmare a unei probleme fizice netratate, atunci pot exista complicații. În plus, copilul poate avea erupții cutanate dacă doarme cu lenjeria intimă udă. Ia în considerare utilizarea scutecelor pe timp de noapte.

Te-ar putea interesa:

Apneea în somn obstructivă la copii

Incontinența urinară la copii: tratament și măsuri de precauție

Copil care stă pe oliță
Primul pas pentru a trata această afecțiune este crearea unor obiceiuri corecte de urinare.

Pentru început, copiii afectați de incontinență urinară ar trebui să meargă la toaletă periodic în timpul zilei și al nopții pentru a încerca să prevină enurezisul.

Chiar dacă, în general, problema dispare pe măsură ce copilul se maturizează, trebuie să apară schimbări în stilul său de viață, cum ar fi limitarea consumului de lichide înainte de culcare. Apoi, dacă această măsură nu funcționează, medicul te poate sfătui cu privire la utilizarea alarmelor de umiditate. Acestea sunt dispozitive care se conectează la o compresă sensibilă la umiditate. Alarma se declanșează atunci când copilul începe să urineze pentru a-l trezi.

Medicamentele sunt soluția la care trebuie să apelezi ultima dată. Pe lângă efectele adverse, acestea nu fac decât să întârzie producția nocturnă de urină și să calmeze vezica.

Există mai multe măsuri de precauție care te pot ajuta să rezolvi această mică problemă:

  • Încurajează-ți copilul să urineze cel puțin de două ori înainte de culcare.
  • Amintește-i să încerce să urineze la fiecare două ore.
  • Ajută-l să se spele imediat ce descoperi faptul că a urinat în pat, pentru a preveni apariția erupțiilor cutanate.

În concluzie, deși enurezisul nocturn este des întâlnit la copii și dispare odată cu înaintarea în vârstă, acesta poate persista în anumite cazuri. Așadar, este necesar să consulți medicul pediatru.