Mâncarea fast-food afectează sănătatea ficatului
Mulți cercetători au document efectele negative ale consumului de fast-food. Așadar, mulți consumatori sunt conștienți de efectele pe care le poate avea atât asupra greutății corporale, cât și asupra sănătății. Un studiu recent a arătat faptul că mâncarea fast-food afectează sănătatea ficatului.
Cercetarea, publicată de revista medicală Clinical Gastroenterology and Hepatology, a constatat că aportul regulat de alimente fast-food crește riscul de a dezvolta NAFLD, în special la pacienții cu afecțiuni subiacente, cum ar fi obezitatea și diabetul.
Recomandăm: 10 remedii naturiste pentru steatoza hepatică
Mâncarea fast-food este periculoasă pentru sănătatea ficatului
O echipă de cercetători de la Școala de Medicină Keck de la Universitatea din Carolina de Sud (Statele Unite) a asociat consumul regulat de fast-food cu deteriorarea sănătății ficatului, mai ales la persoanele cu risc ridicat, cum ar fi pacienții cu obezitate și diabet.
Studiul a analizat date despre dietă și ficatul gras la 4.000 de adulți. Experții au stabilit că cei care consumă 20% sau mai mult din caloriile zilnice sub formă de fast-food tind să aibă un risc mai mare de ficat gras non-alcoolic în comparație cu cei care nu consumă aceste alimente.
Deși pacienții cu boli metabolice sunt cei mai vulnerabili, și oamenii sănătoși pot fi afectați. În acest sens, Ani Kardashian, hepatolog la Keck Medicine și autor principal al studiului, a spus următoarele:
Ficatul sănătos conține o cantitate mică de grăsime, de obicei mai puțin de 5%. O creștere moderată a grăsimii poate duce la boli hepatice grase non-alcoolice.
Din grupul de pacienți chestionați, 52% au raportat că au consumat moderat fast-food. Dintre aceștia, 29% au consumat o cincime sau mai mult din caloriile zilnice sub formă de fast food. La acest ultim grup a fost observată o creștere semnificativă a nivelului de grăsime din ficat.
Pizza, hamburgerii, cartofii prăjiți și hot-dog-ul au fost clasificate ca alimente fast-food. Și alte feluri de mâncare bogate în grăsimi trans și zaharuri pot fi incluse în această categorie.
Autorii studiului încurajează opțiunile alimentare mai sănătoase. În plus, dr. Kardashian subliniază necesitatea unor politici de sănătate publică care să faciliteze accesul la alimente nutritive:
Acest lucru este deosebit de important, deoarece mulți oameni au apelat la fast-food în timpul pandemiei, iar prețul alimentelor a crescut dramatic în ultimul an din cauza inflației.
Despre boala ficatului gras non-alcoolic…
Boala ficatului gras non-alcoolic (NAFLD) cuprinde un spectru de afecțiuni hepatice legate de tulburări metabolice. Caracteristica principală este creșterea conținutului de grăsimi din ficat în absența unui consum semnificativ de alcool.
Potrivit informațiilor publicate în Journal of Family Medicine and Primary Care, ficatul gras este cea mai frecventă boală hepatică cronică din lume. Prevalența sa este estimată la aproximativ o treime din populația lumii.
Deși cauza exactă nu este clară, dezvoltarea sa este strâns legată de excesul de greutate, obezitate, rezistență la insulină, diabet de tip 2 și niveluri ridicate de trigliceride și colesterol în sânge.
La anumiți pacienți, excesul de grăsime stocat în celulele hepatice provoacă steatohepatită non-alcoolică, care se caracterizează prin inflamația ficatului. Fără tratament prompt, aceasta poate evolua către boli mai grave, cum ar fi ciroza, insuficiența hepatică și cancerul hepatic.
Descoperiți: 8 simptome importante la femei
Cum să aveți grijă de sănătatea ficatului?
Apariția tulburărilor hepatice implică scăderea calității vieții. Ficatul intervine în aproximativ 500 de funcții vitale, printre care descompunerea și eliminarea toxinelor prezente în sânge, depozitarea nutrienților, reglarea nivelului de zahăr, procesul de coagulare, etc.
De aici și importanța adoptării unui stil de viață care să îmbunătățească sănătatea și să ajute la prevenirea complicațiilor. Este esențial să aveți o greutate corporală sănătoasă, să adoptați o dietă echilibrată și să faceți exerciții fizice regulat.
Un studiu distribuit de Hepatobiliary Surgery and Nutrition evidențiază faptul că modelele de alimentație precum dieta mediteraneană — caracterizată printr-un aport ridicat de ulei de măsline, fructe, legume, cereale integrale, nuci, leguminoase și pește — ameliorează treptat boala hepatică grasă non-alcoolică.
Alături de dietă, activitatea fizică este cheia pentru prevenirea și tratamentul acestei tulburări, deoarece influențează pozitiv metabolismul ficatului. Se recomandă practicarea săptămânală a cel puțin 150 de minute de exerciții de intensitate moderată.
Și alte acțiuni, precum creșterea aportului de apă, evitarea consumului de tutun și alcool, limitarea consumului de zahăr și evitarea automedicației, sunt determinante pentru îngrijirea acestui organ.
S-ar putea să te intereseze...
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Ahmed MH, Husain NE, Almobarak AO. Nonalcoholic Fatty liver disease and risk of diabetes and cardiovascular disease: what is important for primary care physicians? J Family Med Prim Care. 2015 Jan-Mar;4(1):45-52. doi: 10.4103/2249-4863.152252. PMID: 25810989; PMCID: PMC4367006.
- Fuhrman J. The Hidden Dangers of Fast and Processed Food. Am J Lifestyle Med. 2018 Apr 3;12(5):375-381. doi: 10.1177/1559827618766483. PMID: 30283262; PMCID: PMC6146358.
- Kalra A, Yetiskul E, Wehrle CJ, et al. Physiology, Liver. [Updated 2022 May 8]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2022 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK535438/
- Kardashian, A., Dodge, J. L., & Terrault, N. A. (2023). Quantifying the Negative Impact of Fast-food Consumption on Liver Steatosis Among United States Adults with Diabetes and Obesity. In Clinical Gastroenterology and Hepatology. Elsevier BV. https://doi.org/10.1016/j.cgh.2022.11.040
- Kudaravalli P, John S. Nonalcoholic Fatty Liver. [Updated 2022 May 8]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2022 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK541033/
- Lee YH, Cho Y, Lee BW, Park CY, Lee DH, Cha BS, Rhee EJ. Nonalcoholic Fatty Liver Disease in Diabetes. Part I: Epidemiology and Diagnosis. Diabetes Metab J. 2019 Feb;43(1):31-45. doi: 10.4093/dmj.2019.0011. Erratum in: Diabetes Metab J. 2019 Oct;43(5):731. PMID: 30793550; PMCID: PMC6387876.
- Trovato FM, Castrogiovanni P, Malatino L, Musumeci G. Nonalcoholic fatty liver disease (NAFLD) prevention: role of Mediterranean diet and physical activity. Hepatobiliary Surg Nutr. 2019 Apr;8(2):167-169. doi: 10.21037/hbsn.2018.12.05. PMID: 31098370; PMCID: PMC6503241.