Prima persoană care a murit de ciumă neagră din lume
Un studiu efectuat la Universitatea din Kiel, Germania, a descoperit cel mai vechi pacient care a murit de ciumă din lume. Bărbatul a fost înmormântat într-un cimitir neolitic din Letonia.
Această ciumă a generat o pandemie care a avut apogeul în Evul Mediu. Drept urmare, cercetătorii au susținut că în acea perioadă a provocat moartea a până la 200 de milioane de oameni în Europa.
Cu toate acestea, noul studiu a relevat faptul că boala ar fi putut apărea cu mult timp înainte. În momentul studierii ADN-ului, oamenii de știință au descoperit că organismul aparținea unei persoane care a murit acum mai bine de 5000 de ani.
De asemenea, urme ale unei variante a bacteriei Yersinia pestis, care cauzează afecțiunea, au fost localizate în craniul pacientului. În plus, individul preistoric în cauză a murit când avea între 20 și 30 de ani.
Cercetătorii au fost încurajați să vină cu propria lor ipoteză. Aceștia cred că, la început, boala a fost mai pasivă, dar în timp a continuat să sufere mutații, până când a declanșat criza umanitară din vremurile ulterioare.
În plus, acest proces i-a făcut pe oamenii de știință să creadă că bolile cauzate de animale ar putea exista de la începutul civilizației umane. În cazul ciumei negre, infecția este cauzată de mușcăturile de purici care sunt localizați în principal pe corpul rozătoarelor.
Citiți mai mult: Ce sunt ectoparaziții? Totul despre acarieni și purici
Mulți oameni au murit de ciumă. Care este contextul actual?
În prezent, au fost descoperite cazuri de ciumă neagră în țări precum China, Statele Unite, India și Madagascar. Simptomele pot include febră, dificultăți de respirație, convulsii, dureri musculare și frisoane.
Cu toate acestea, boala poate fi tratată cu medicamente precum doxiciclina. Pentru o recuperare completă, este esențial ca procesul de tratament să înceapă cât mai curând posibil.
Citiți mai mult: Cei mai comuni paraziți alimentari
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Gómez E. Yersinia pestis y la peste bubónica [Internet]. México: Universidad Autónoma Agraria “Antonio Narro”; 2011 [citado 06 de agosto de 2021]
- Navarro F. Pérez I. Villaverde R. Doxiciclina, ¿Antibiótico o antiinflamatorio? Usos más frecuentes en dermatología [Internet]. España: Unidad de Dermatología Médico-Quirúrgica y Venereología, Hospital Universitario San Cecilio; 2019 [citado 06 de agosto de 2021]
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.