Rezerva cognitivă poate proteja împotriva leziunilor cerebrale
 

Rezerva cognitivă poate proteja împotriva leziunilor cerebrale

Rezerva cognitivă încearcă să explice de ce în cazul deteriorării creierului, unii pacienți prezintă mai multe simptome decât alții. Vrei să afli mai multe despre asta?
Rezerva cognitivă poate proteja împotriva leziunilor cerebrale
Maria Fatima Seppi Vinuales

Scris și verificat de psihologul Maria Fatima Seppi Vinuales.

Ultima actualizare: 12 octombrie, 2022

Dacă ți-am spune că ai în mâini posibilitatea de a-ți „proiecta” viitorul și de a-ți alege calitatea vieții? Poate părea ceva imposibil. Totuși, rezerva cognitivă spune că oamenii pot avea grijă în mod proactiv de sănătatea creierului.

După cum au arătat cercetările publicate în Neuropsychology, rezerva cognitivă joacă un rol fundamental în prevenirea bolilor creierului, cum ar fi Alzheimer. În plus, mediază evoluția patologiilor și posibilele complicații. Să vedem despre ce este vorba!

Rezerva cognitivă și rolul acesteia în funcționarea creierului

Prin conceptul de rezervă cognitivă căutăm să explicăm de ce două persoane cu aceeași neuropatologie prezintă semne clinice de intensitate diferită. Pacientul cu cea mai bună rezervă prezintă mai puține simptome de demență în comparație cu cel cu o rezervă „săracă”.

Dacă rezerva cognitivă are rol de factor de protecție, ea este benefică și atunci când vine vorba de prevenirea unor boli precum Alzheimer, demența, accidentele cerebrovasculare, Parkinson, etc.

Cei care au o rezervă optimă au simptome mai târziu, iar evoluția bolii în cazul lor este mai lentă. Desigur, nu este vorba de a supraestima capacitatea rezervei cognitive. Nu poate să prevină orice boală a creierului.

Chiar și așa, trebuie să avem în vedere că îmbătrânirea cu un corp îngrijit, sănătos și care urmează o rutină de exerciții fizice nu este același lucru cu îmbătrânirea cu un corp complet neglijat. În caz de boală, aceste organisme vor reacționa diferit și vor necesita măsuri de recuperare mai mari sau mai mici. Același lucru se întâmplă și cu creierul.

Acest organ principal (care comandă viața), dacă primește stimulare și îngrijire, își întărește și circuitele neuronale și funcționează mai bine. În acest fel, reușește să fie mai bine pregătit pentru diferite circumstanțe.

Creier colorat
Rezerva cognitivă urmărește să explice legătura dintre gradul de afectare și manifestările clinice.

Modele explicative privind rezerva cognitivă

Ca orice teorie științifică, rezerva cognitivă a fost abordată din diferite unghiuri. De exemplu, unii experți subliniază că este celebra „plasticitate a creierului”, care se referă la capacitatea creierului de a se adapta, de a fi flexibil și de a crea noi moduri de a face lucrurile.

Există și anumite dificultăți metodologice, având în vedere că sunt necesare studii retrospective și transversale. În termeni generali, modelele explicative gravitează în jurul a două propuneri.

Modele de rezervare prealabilă

Sunt cunoscute și ca „modele pasive”. Se referă la activitatea rețelelor preexistente. Creierul sau zonele sale deteriorate continuă să funcționeze după ce au suferit leziuni.

Modele de compensare

Sunt „modele active”. După leziuni neuronale, creierul se reorganizează, alegând și folosind diferite circuite în încercarea de a menține echilibrul și de a compensa daunele existente.

Cu alte cuvinte, creierul parcurge căi diferite pentru a ajunge la același rezultat, deoarece calea inițială este împiedicată.

Vorbim de compensare deoarece mecanismele sau strategiile care sunt puse în joc nu optimizează și nu îmbunătățesc performanța, ci mai degrabă o fac posibilă. Fără compensare, performanța sau funcția creierului ar fi diminuată.

Este de remarcat faptul că, pentru specialiști, acestea sunt modele care nu sunt neapărat exclusive.

Cum să îmbogățim rezerva cognitivă?

Există diferite activități pentru a dezvolta un „creier rezistent”. Deoarece rezerva cognitivă implică dinamism și activitate, ea include factori culturali, sociali și fizici, printre altele.

De exemplu, în cadrul factorilor culturali ies în evidență rolul educației și al alfabetizării. Persoanele care sunt mai educate, petrec timp studiind, citind, scriind sau vorbesc două sau mai multe limbi au o rezervă cognitivă valoroasă.

Să vedem câteva activități care întăresc rezerva cognitivă:

  • Stabilește relații sociale, vorbește despre diferite subiecte și conectează-te cu oameni care gândesc diferit.
  • Practică exerciții fizice.
  • Găsește-ți un hobby.
  • Odihnește-te și dormi bine.
  • Menține o dietă sănătoasă.
  • Evită consumul de droguri, tutun, alcool.
  • Învață lucruri noi, cum ar fi o limbă, un instrument muzical, un sport, etc.
  • Fă aceeași activitate într-un mod diferit. De exemplu, dacă folosești întotdeauna mâna dreaptă pentru a turna băuturi, folosește și mâna stângă.

Activitățile sugerate pentru consolidarea rezervei cognitive sunt simple și variate.

Femeie care stimulează rezerva cognitivă
Antrenarea minții prin citire, scris și învățarea unei noi limbi, printre altele, este o modalitate de păstrare a rezervei cognitive.

Evită abordările simpliste

Dincolo de modelele explicative și de pozițiile lor, dacă există ceva ce rezerva cognitivă ne poate învăța este ideea de complexitate, de rețea și de conexiuni. Părțile alcătuiesc întregul.

Încă o dată, nu este vorba despre reducerea sau simplificarea propunerilor care implică factori multipli și sunt extrem de complexe. Atunci când nivelurile superioare de educație sunt asociate cu o rezervă cognitivă mai mare, trebuie luate în considerare și problemele contextuale. În acest sens, accesul la alfabetizare și studiul necesită anumite condiții materiale și un statut socioeconomic.

Cu alte cuvinte, aceste persoane pot beneficia de un stil de viață mai sănătos, care are un impact major în ceea ce privește îngrijirea sau menținerea rezervei cognitive. Prin urmare, mediul joacă un rol fundamental în conturarea circumstanțelor vieții.


Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.


  • Stern Y. Cognitive reserve. Neuropsychologia. 2009 Aug;47(10):2015-28. doi: 10.1016/j.neuropsychologia.2009.03.004. Epub 2009 Mar 13. PMID: 19467352; PMCID: PMC2739591.
  • Díaz-Orueta, U, Buiza-Bueno, C., Yanguas-Lezaun, J. (2010). Reserva cognitiva: evidencias, limitaciones y líneas de investigación futura. Revista Española de Geriatría y Gerontología. 45(3):150–155.
  • Formiga, F., Robles, M. J., & Fort, I. (2009). Demencia, una enfermedad evolutiva: demencia severa. Identificación de demencia terminal. Revista Española de Geriatría y Gerontología44, 2-8.
  • M.J. Valenzuela, P. Sachdev. Brain reserve and cognitive decline: a non-parametric systematic review. Psychol Med, 36 (2006), pp. 1065-1073. http://dx.doi.org/10.1017/S0033291706007744

Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.