Rifampicina pentru tratamentul tuberculozei

Rifampicina este un medicament antibiotic din familia rifampicinei. Aceasta este un compus semisintetic. Medicii folosesc Rifampicina pentru tratamentul tuberculozei. Citește mai departe pentru a descoperi tot ce trebuie să știi despre legătura dintre Rifampicină și tuberculoză.

Rifampicina nu trebuie utilizată ca monoterapie. Cu alte cuvinte, Rifampicina nu ar trebui să fie singurul medicament care este administrat unui pacient pentru a trata tuberculoza. Acest lucru poate favoriza dezvoltarea bacteriilor rezistente la antibiotice. Prin urmare, medicii administrează acest medicament împreună cu alte substanțe medicamentoase.

Rifampicina are și alte indicații, cum ar fi tratarea pacienților purtători ai meningococului Neisseria, dar care nu prezintă simptome. În plus, Rifampicina este eficientă și în tratamentul profilactic al infecției cu Haemophilus influenzae tip B și în tratamentul leprei, printre altele.

Istoria Rifampicinei

Acest antibiotic a apărut pentru prima dată pe piață în anii ’60. Oamenii de știință au sintetizat pentru prima dată rifampina B, un metabolit al rifampinei. Apoi au încercat să facă o serie de modificări structurale ale moleculei pentru a crește potența antibioticului, scăzându-i simultan eliminarea rapidă prin bilă. La final, au reușit să sintetizeze Rifampicina.

De la introducerea sa pe piață, Rifampicina a fost considerată prima opțiune de tratament pentru tuberculoză. Cu toate acestea, bacteriile au devenit rezistente la rifampină, iar acest lucru i-a obligat pe medici să administreze și alte substanțe medicamentoase împreună cu Rifampicina, cum ar fi izoniazida și, de asemenea, etamutolul.

Cu toate acestea, descoperirea rifampinei a fost fără îndoială un progres în domeniul medical. Află mai multe despre acest medicament în cele ce urmează!

Îți recomandăm:

8 plante care îți mențin plămânii sănătoși

Ce este tuberculoza?

Tuberculoza este o boală provocată, de obicei, de o infecție bacteriană cu Mycobacterium tuberculosis. În majoritatea cazurilor, acest microorganism afectează plămânii.

Persoanele infectate pot răspândi boala prin aer atunci când strănută sau tușesc. Din păcate, particulele expulzate prin respirație sunt suficiente pentru ca un om sănătos să fie infectat.

Tuberculoza este o boală care poate fi prevenită. În zilele noastre, medicii pot vindeca majoritatea pacienților. Mai exact, începând cu anul 2000, peste 49 de milioane de pacienți au fost vindecați datorită diagnosticării și tratamentelor cu substanțe medicamentoase moderne.

În ceea ce privește semnele și simptomele acestei boli, ele depind de zona în care se înmulțesc bacteriile. În mod normal, după cum am menționat anterior, tuberculoza afectează plămânii și provoacă următoarele simptome:

• Tuse intensă și de lungă durată
• Dureri în piept
• Tuse însoțită de sânge sau flegmă groasă
• Febră și frisoane
• Pierdere în greutate
• Scăderea poftei de mâncare

Rifampicina pentru tratamentul tuberculozei

Rifampicina are efect antibiotic grație capacității sale de a inhiba sinteza ARN a celulelor bacteriene. Aceasta inhibă acțiunea ARN polimerazei, o enzimă dependentă de ADN. Rifampicina nu se leagă de polimerazele celulelor eucariote, precum cele umane, așadar nu afectează sinteza ARN-ului uman.

În plus, Rifampicina este un medicament bacteriostatic sau bactericid, în funcție de doza administrată. La doze mai mici, va avea acțiune bacteriostatică, adică va împiedica dezvoltarea celulelor bacteriene. Administrată în doze mai mari, va avea un efect bactericid, adică va ucide bacteriile.

Rifampicina pentru tratamentul tuberculozei: doze

Doza de Rifamcipină variază de la pacient la pacient. În ceea ce privește pacienții adulți care nu sunt infectați cu HIV, Rifampicina se administrează atât oral, cât și intravenos, maxim 600 mg pe zi. Dacă pacientul are HIV, doza va fi de 10 mg/kg, atât pe cale orală, cât și pe cale intravenoasă.

În ceea ce privește copiii, doza pentru HIV negativ este redusă la 10-20 mg/kg pe zi, iar doza maximă este de 600 mg. Rifampicina este întotdeauna combinată cu un alt agent antituberculos. În cazul copiilor infectați cu HIV, doza va fi aceeași.

Pacienții vor lua Rifampicină o dată pe zi timp de două luni, împreună cu un alt medicament antituberculos. După aceea, pacienții trebuie să ia izoniazidă și rifampină în aceeași doză o dată pe zi sau de 2 – 3 ori pe săptămână pentru următoarele 4 luni.

Îți recomandăm:

4 remedii naturale care întăresc plămânii

Concluzie

Rifampicina este un antibiotic utilizat ca primă opțiune de tratament pentru tuberculoză. Se administrează întotdeauna în combinație cu alte medicamente. Această schemă de tratament este necesară din cauza rezistenței pe care bacteriile au dezvoltat-o împotriva medicației.

Poți adresa medicului sau farmacistului orice întrebări despre acest medicament. Este important să urmezi întotdeauna instrucțiunile pe care aceștia ți le oferă. Utilizarea greșită a medicamentelor poate duce la apariția problemelor grave de sănătate.