Sarcina modifică creierul femeii, conform studiilor
Scris și verificat de medicul Leonardo Biolatto
În eterna discuție despre existența instinctului matern s-au implicat medicina, psihologia și filosofie. Recent, un studiu efectuat în Olanda pare să confirme faptul că sarcina modifică creierul femeii pentru a asigura îngrijirea copiilor, pentru a întări legătura și pentru a facilita educația parentală.
Elseline Hoekzema, liderul cercetării publicate săptămâna aceasta în Nature, studiază creierul femeilor însărcinate de mai bine de 10 ani. După cum ea însăși a afirmat, nu avem atâtea informații pe cât ne-am dori despre modificările neuronale care apar la femeia însărcinată.
Ce presupun aceste modificări ale creierului în timpul sarcinii? Îndeplinesc vreo funcție socială sau de supraviețuire a speciei? Speculațiile cu privire la rezultate depășesc biologia. Dragostea pentru copii ar putea fi programată?
Descoperiți: Teoria modulară a minții: cum funcționează creierul uman?
Studiul din Olanda: sarcina modifică creierul femeii
Echipa lui Hoekzema a sudiat 89 de tinere olandeze care au acceptat să participe la cercetări pe termen lung (din 2015). Toate erau nulipare, adică nu avuseseră nașteri anterioare. După 5 ani, în 2020, 40 dintre ele avuseseră un copil. Alte 40 care nu deveniseră mame au servit ca grup de control. Restul de 9 femei a abandonat studiul.
Oamenii de știință au analizat creierul femeilor prin RMN și scanări imagistice înainte de a concepe, după ce au dat naștere și la un an după naștere (la 28 dintre ele). Au fost studiate și cele 40 de femei care nu au avut copii în această perioadă pentru a avea un punct de referință.
Pe lângă RMN, au fost efectuate teste de inteligență și performanță cognitivă. Concentrațiile hormonilor urinari au fost măsurate în mod regulat la femeile însărcinate.
Rezultatele
Aceeași echipă științifică a publicat un studiu preliminar în 2017, care a arătat o schimbare semnificativă a substanței cenușii a creierului femeilor care au rămas însărcinate.
Acum, rezultatele se repetă. Imagistica prin rezonanță magnetică a relevat o reducere a materiei cenușii după sarcină. Această substanță reprezintă corpul neuronilor din sistemul nervos central.
Reducerea nu înseamnă o pierdere a funcțiilor. Modificările la nivelul creierului ce apar în timpul sarcinii arată că hormonii remodelează sistemul nervos al mamei. O schimbare similară are loc atunci când femeia trece prin adolescență, adică atunci când nivelul hormonilor fluctuează brusc.
Sarcina modifică creierul femeii pentru a o determina să-și îngrijească bebelușul
Echipa de cercetare a completat analiza prin rezonanță magnetică funcțională. Acesta este un studiu imagistic care înregistrează activitatea neuronilor pe măsură ce creierul funcționează.
Schimbările din materia cenușie au fost concentrate în rețelele neuronale dedicate auto-reflecției și socializării. Aceasta ar putea însemna că modificările tind să îmbunătățească relația cu ceilalți, empatia și legăturile, ceva ce este esențial pentru îngrijirea unui copil.
Rezultatul este întărit de alte date care au fost colectate de la acest grup de mame. Cercetătorii le-au arătat femeilor imagini cu bebeluși zâmbitori și au descoperit o scădere a ritmului cardiac la multe dintre ele. Această scădere a ritmului cardiac apare în cazul stărilor de relaxare. Remodelarea substanței cenușii are ca rezultat o mare posibilitate de a produce o legătură satisfăcătoare cu bebelușul.
Instinctul matern există?
Această cercetare se adaugă mai multor încercări ale științei de a dezvălui ce se află în spatele instinctului matern.
Feldman a stabilit în 2015 că creierul mamiferelor (inclusiv al oamenilor) se modifică în cazul maternității. Mai exact, există modificări în circuitul recompensei, care reglează satisfacția față de diverși stimuli. Cele două organe implicate în proces sunt amigdala și hipotalamusul.
Oxitocina, un hormon principal în sarcină, naștere și alăptare, modifică biochimia creierului pentru a favoriza legătura mamă-copil. Un alt studiu a constatat că nivelul acestei substanțe a crescut și la tații care au avut contact piele pe piele cu copiii lor încă de la început.
În ceea ce privește bărbații, un eșantion internațional a înregistrat modificări ale substanței cenușii a creierului la tați, dar nu la același nivel ca în cazul femeilor din Olanda și nu în aceleași locații.
Modificările la nivelul creierului în sarcină au loc la nivel subcortical (sub cortex). Această zonă este mai primitivă ca evoluție și poate indica o adaptare pe care o moștenim de la strămoșii noștri hominizi și mamifere. La bărbați, modificările sunt limitate la cortex.
Descoperiți: Simptomele vagale în sarcină: ce sunt și cum să le preveniți
Este instinctul matern inevitabil?
Existența acestui mecanism primitiv și moștenit nu poate fi direct asociată cu instinctul matern. Teza de doctorat a Sarei Henderson acoperă toate aspectele biologice și sociale care alcătuiesc ceea ce constituie o presupusă tendință a femeilor de a fi mame și de a-și îngriji copiii. Evident, sarcina presupune o mulțime de schimbări.
Ipoteza noastră este că hormonii de sarcină, în principal steroizii, sunt principalul factor care reglează plasticitatea neuronilor la femeile gravide. [/atomik-quote. ]
Este foarte posibil ca aceste schimbări să se mențină și în primii ani de existență ai micuțului. De ce? Poate pentru supraviețuirea speciei.
Mai avem multe de descoperit despre sarcină, creierul mamei și modificările acestuia. Care este locul instinctului matern? Încă nu știm cu exactitate.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Barth, C., & de Lange, A. M. G. (2020). Towards an understanding of women’s brain aging: the immunology of pregnancy and menopause. Frontiers in Neuroendocrinology, 58, 100850.
- Feldman, R. (2015). The neurobiology of mammalian parenting and the biosocial context of human caregiving. Hormones and Behavior, 77, 3–17. https://doi.org/10.1016/j.yhbeh.2015.10.001
- Gholampour, F., Riem, M. M., & van den Heuvel, M. I. (2020). Maternal brain in the process of maternal-infant bonding: Review of the literature. Social neuroscience, 15(4), 380-384.
- Henderson, S. (2018). The blurring effect: An exploration of maternal instinct and ambivalence (Doctoral dissertation, University of Kent (United Kingdom)).
- Hoekzema, E., van Steenbergen, H., Straathof, M. et al. Mapping the effects of pregnancy on resting state brain activity, white matter microstructure, neural metabolite concentrations and grey matter architecture. Nat Commun 13, 6931 (2022). https://doi.org/10.1038/s41467-022-33884-8
- Hoekzema, Elseline, et al. “Pregnancy leads to long-lasting changes in human brain structure.” Nature neuroscience 20.2 (2017): 287-296.
- Martínez-García M, Paternina-Die M, Cardenas SI, Vilarroya O, Desco M, Carmona S, Saxbe DE. First-time fathers show longitudinal gray matter cortical volume reductions: evidence from two international samples. Cereb Cortex. 2022 Sep 4:bhac333. doi: 10.1093/cercor/bhac333. Epub ahead of print. PMID: 36057840.
- Rahman, Aneela, et al. “Sex and gender driven modifiers of Alzheimer’s: the role for estrogenic control across age, race, medical, and lifestyle risks.” Frontiers in Aging Neuroscience 11 (2019): 315.
- Rendell, Peter G., and Julie D. Henry. “Prospective-memory functioning is affected during pregnancy and postpartum.” Journal of Clinical and Experimental Neuropsychology 30.8 (2008): 913-919.
- Uribe-Torres, Claudia, et al. “Estudio piloto: contacto padre-hijo (a) y oxitocina en varones preparados especialmente para el nacimiento.” Revista chilena de obstetricia y ginecología 87.3 (2022): 210-217.
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.