Sistemul NutriScore: o nouă tendință în Europa - Doza de Sănătate
 

Sistemul NutriScore: o nouă tendință în Europa

Sistemul NutriScore este un mod de a face valorile nutriționale ale alimentelor mai vizibile. Mai multe țări din Europa au recomandat acest sistem de etichetare a alimentelor, inclusiv Franța, Germania, Belgia, Țările de Jos și Spania.
Sistemul NutriScore: o nouă tendință în Europa

Ultima actualizare: 05 martie, 2021

Agenția franceză de sănătate publică a creat sistemul NutriScore pentru etichetele nutriționale. Acest sistem îl ajută pe consumator să înțeleagă etichetele nutriționale de pe alimente. Sistemul se bazează pe o clasificare similară cu un semafor. Cu alte cuvinte, calitățile nutriționale bune apar pe verde, în timp ce calitățile nutriționale slabe apar pe roșu.

Autoritățile din Germania, Belgia, Olanda și Spania au recomandat acest sistem, la fel și Comisia Europeană și Organizația Mondială a Sănătății.

Cum funcționează sistemul NutriScore?

NutriScore este un sistem de etichetare a produselor alimentare pentru partea din față a ambalajelor, unde este vizibil pentru consumatori. Clasifică alimentele în cinci categorii diferite – de la A la E – în funcție de valoarea lor nutritivă.

Aceste categorii sau scoruri sunt reprezentate de culori diferite, similare cu cele de pe un semafor. Categoria A, de culoare verde închis, este cel mai mare scor nutrițional. În același timp, categoria E, care are culoarea roșie, este cel mai mic scor.

Sistemul NutriScore folosește culorile semaforului
Sistemul NutriScore folosește culori pentru a clasifica alimentele în funcție de proprietățile lor nutriționale.

NutriScore atribuie un scor alimentelor în funcție de calitatea nutrițională a fiecărei 100 de grame sau 100 ml. Componentele care sunt considerate „nefavorabile” primesc puncte pe o scară de la unu la zece. În același timp, un sistem de puncte cuprins între zero și cinci se aplică componentelor benefice.

  • Componentele benefice includ proteine, fibre și vitamine. Alimentele bogate în aceste componente vor obține scoruri verzi sau galbene (A, B și C). De exemplu, vom găsi fructe și legume la acest capăt al scalei.
  • Componentele nefavorabile includ zaharuri simple, grăsimi saturate, sodiu și calorii totale. Alimentele care conțin un procent ridicat din aceste componente vor obține scoruri portocalii sau roșii (D și E). Cele mai tipice exemple sunt produsele industriale prăjite și gustările sărate.

Algoritmul sistemului NutriScore

Aceste puncte servesc la calcularea valorii nutriționale finale a alimentelor, utilizând următorul algoritm:

  • În primul rând, experții aplică punctele nefavorabile, ținând cont de calorii totale, zahăr, grăsimi și sodiu.
  • Apoi, adună toate aceste puncte nefavorabile.
  • În continuare, calculează punctele favorabile în funcție de cantitatea de proteine, fibre și vitamine.
  • Apoi, adună toate punctele favorabile.
  • În cele din urmă, scad punctele nefavorabile din punctele benefice.

Următoarea imagine afișează algoritmul pe care experții îl utilizează pentru a atribui scoruri nutriționale:

Valori nutriționale ale alimentelor

În funcție de numărul final de puncte, alimentele sunt clasificate în felul următor:

  • de la -15 la -1: Verde închis
  • 0-2: Verde
  • 3-10: Galben
  • 11-18: Portocaliu
  • 19-40: Roșu

Sistemul de puncte pentru băuturi, grăsimi și uleiuri pure este oarecum diferit pentru a se adapta mai bine la caracteristicile nutriționale ale acestor produse. Cu toate acestea, sistemul pentru obținerea rezultatului final este același.

Avantajele sistemului NutriScore

  • Sistemul NutriScore facilitează detectarea alimentelor ultraprelucrate, bogate în zaharuri și grăsimi saturate.
  • Permite consumatorilor să ia decizii mai conștiente cu privire la alimentele pe care le cumpără și consumă. Sistemul de coduri de culoare este ușor de înțeles.
  • NutriScore-ul fiecărui aliment ar trebui să apară pe partea din față a ambalajelor. În acest fel, va fi ușor de văzut și imposibil de ascuns.

Dezavantajele sistemului NutriScore

  • Sistemul poate crea confuzie atunci când vine vorba de anumite produse. De exemplu, uleiul de măsline extravirgin, pe lângă faptul că este natural și sănătos, va obține un scor scăzut din cauza conținutului său de grăsimi.
  • Scorurile algoritmului depind de compoziția alimentelor, fără a evalua tipul de consumator sau nevoile fiecărui cumpărător.
  • Sistemul poate determina consumatorii să compare „semafoarele” diferitelor grupuri de alimente. Însă corect este să compari doar alimentele care se află în același grup. De exemplu, putem compara un iaurt cu un alt iaurt sau o cereală cu o altă cereală. Nu putem compara scorul unui iaurt cu scorul unei cutii de cereale.
  • Sistemul NutriScore se aplică numai produselor ambalate. Prin urmare, o gogoașă de la brutărie nu va avea un scor, dar asta nu înseamnă că este mai sănătoasă decât o gogoașă ambalată din supermarket! De asemenea, fructelor și legumelor le lipsesc aceste etichete, dar asta nu le face mai puțin sănătoase.

Concluzie

Cuplu la cumpărături folosind sistemul NutriScore
Obiectivul sistemului NutriScore este de a încuraja consumatorii să aleagă produse mai sănătoase, promovând un stil de viață mai sănătos.

În ciuda limitărilor sale, mai multe studii au arătat faptul că sistemul NutriScore este un instrument util pentru conștientizarea nutrițională. Chiar și persoanele care nu știu multe despre nutriție și sănătate aleg produse cu o valoare nutrițională mai mare atunci când folosesc NutriScore ca ghid.

Faptul că sistemul NutriScore îi ajută pe oameni să ia decizii nutriționale mai bune va ajuta la îmbunătățirea obiceiurilor alimentare și a sănătății consumatorilor.


Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.


  • Gibney MJ., Forde CG., Mullally D., Gibney ER., Ultra processed foods in human health: a critical appraisal. Am J Clin Nutr, 2017. 106 (3): 717-724.
  • Watanabe Y., Tatsuno I., Omega 3 polyunsaturated fatty acids for cardiovascular disease: present, past and future. Expert Rev Clin Pharmacol, 2017. 10 (8): 865-873.

Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.