Terapia cu oxigen: ce este și cum se utilizează?

23 Iulie, 2020
Oxigenoterapia sau terapia cu oxigen este indicată pentru a trata insuficiența respiratorie cronică. Cu toate acestea, în ultimii ani, oamenii au folosit-o cu succes și pentru înfrumusețare.

Terapia cu oxigen sau oxigenoterapia este un tratament cu prescripție medicală care constă în administrarea de oxigen în concentrații mari. Scopul său este de a trata hipoxia sau deficitul de oxigen din sânge și țesuturi. De asemenea, experții recomandă terapia cu oxigen pentru a trata insuficiența respiratorie cronică. Însă, în ultimii ani, aceasta a început să fie folosită tot mai des în scopuri de înfrumusețare.

Ce este terapia cu oxigen?

Medic care aplică terapia cu oxigen unui pacient

Oxigenoterapia ajută la creșterea aportului de oxigen în țesuturi. Aceasta maximizează capacitatea de transport a hemoglobinei. De asemenea, ameliorează anumite afecțiuni și boli precum bronșita cronică sau BPOC. Terapia cu oxigen este o soluție excelentă pentru hipoventilarea asociată obezității și astmului sever.

În prezent, acest tip de terapie este folosit chiar și pentru tratamente estetice, în special pentru pielea uscată, grasă, obosită sau plină de riduri. De asemenea, terapia cu oxigen dă rezultate bune în ceea ce privește reducerea aspectului cearcănelor și al petelor.

În ceea ce privește înfrumusețarea, oxigenul oferă hidratarea de care pielea are nevoie. De asemenea, terapia cu oxigen stimulează producția de colagen și ajută pielea să aibă un aspect mai tânăr. Cu toate acestea, pentru a înțelege cum funcționează, este important să cunoaștem mai întâi câteva informații despre oxigenoterapie.

Citește mai mult:

Te ard picioarele? Descoperă câteva remedii!

Tipuri de terapie cu oxigen

Utilizarea oxigenoterapiei este cheia tratării insuficienței respiratorii, o afecțiune pentru care medicii prescriu administrarea de oxigen. Cele mai utilizate tipuri de terapie sunt:

Terapia cu oxigen normobaric

Oxigenoterapia normobarică administrează oxigen cu diferite concentrații. În mod normal, acestea se situează între 21 și 100%. Unele dintre cele mai frecvente opțiuni de aplicare sunt sondele sau măștile nazale.

Terapia cu oxigen hiperbaric

Acest tip de oxigenoterapie constă în furnizarea de oxigen în concentrație de 100%. În cadrul terapiei cu oxigen hiperbaric, pacientul se află în interiorul unei camere aflate sub presiune. Pentru aplicare, se utilizează o cască sau o mască.

Scopul acestei terapii este de a crește aprovizionarea țesuturilor cu oxigen prin hemoglobină. În momentul în care în corp pătrunde mai mult oxigen, crește presiunea în alveole ca urmare a creșterii saturației hemoglobinei. Prin urmare, presiunea alveolară a oxigenului crește și activitatea respiratorie și cardiacă scade. În consecință, organismul poate menține constantă presiunea oxigenului.

Posibile complicații

La fel ca orice alt tratament, și terapia cu oxigen poate genera reacții adverse. Acestea apar, de obicei, din cauza concentrațiilor inadecvate de oxigen. Totuși, acestea pot fi cauzate și de timpul excesiv acordat tratamentului.

Simptomele care pot apărea includ:

  • Traheită și bronșită
  • Transport mucociliar defectuos
  • Leziuni pulmonare acute
  • Displazie bronhopulmonară

Mai mult, ca urmare a inhalării amestecului rece și uscat de gaze, pacientul poate suferi de uscăciune și microrupturi ale mucoaselor. De asemenea, pacientul poate suferi de transport mucociliar defectuos, retenție de spută și densitate crescută a acesteia.

Moduri de administrare

Femeie cu mască de oxigen pe față

Dacă pacienții respiră în mod spontan, terapia poate fi aplicată prin sonde nazale și măști pentru față. Tipurile de măști existente includ următoarele:

  • Mască Venturi. Acest tip de mască gestionează concentrația exactă de oxigen. În timpul administrării, pacientul nu poate mânca sau vorbi. De asemenea, pacientul poate experimenta o senzație de căldură și poate suferi iritații ale pielii.
  • Mască simplă pentru față. Aceasta este un dispozitiv de plastic moale care acoperă gura și nasul. Masca simplă ere deschideri laterale care permit ieșirea aerului expirat. Trebuie să fie poziționată corect cu o bandă elastică pentru a preveni scurgerile.

O altă cale de administrare este sistemul cu flux redus. Acest sistem este potrivit pentru persoanele care au nevoie de o concentrație minimă de oxigen. De asemenea, pot fi utilizate și sistemul cu flux ridicat și camera hiperbarică. Cu toate acestea, pacienții care nu pot respira singuri trebuie să fie tratați cu ajutorul unui ventilator mecanic.

Descoperă și alte tehnici de tratament:

Tratarea durerilor articulare cu acupunctură

Concluzie

Deși acest tip de terapie este un tratament cu prescripție medicală, este important să ne amintim că nu este utilizat doar pentru a rezolva problemele de sănătate. În prezent, este folosit chiar și în unele tratamente de înfrumusețare.

  • Ortega Ruiz, F., Díaz Lobato, S., Galdiz Iturri, J. B., García Rio, F., Güell Rous, R., Morante Velez, F., … Tàrrega Camarasa, J. (2014). Oxigenoterapia continua domiciliaria. Archivos de Bronconeumología. https://doi.org/10.1016/j.arbres.2013.11.025

  • Desola, J. (2009). Indicaciones actuales de la oxigenoterapia hiperbárica. FMC – Formación Médica Continuada En Atención Primaria. https://doi.org/10.1016/s1134-2072(09)72308-4

  • Donaire, E. C. V. J. G. (2014). Sistemas de oxigenoterapia. Manual Separ De Procedimientos.