Tipuri de ambalaje periculoase pentru alimente
Utilizarea plasticului este una dintre cele mai urgente probleme de mediu cu care trebuie să se confrunte omenirea pentru a reduce încălzirea globală. O mare parte din aceste deșeuri corespund industriei alimentare și ambalajelor acesteia. Prin urmare, este important să știm ce ambalaje sunt periculoase și ce opțiuni sigure există.
Milioane de tone de deșeuri din plastic ajung în mări, afectând sănătatea umană și animală, așa cum arată acest studiu de la Universitatea din Sevilla. Durata lungă de timp necesară pentru degradare a dus la căutarea unor alternative pentru depozitarea și transportul alimentelor.
Sticla, oțelul inoxidabil, lemnul și bambusul sunt prezentate ca opțiuni sigure pentru ambalarea alimentelor.
Ce tipuri de ambalaje există?
Ambalajele ecologice sunt mai puțin poluante decât cele a căror materie primă provine din combustibili fosili. Ele sunt o alternativă la ambalajele plastice, care consumă 40% din producția totală de plastic, potrivit unui studiu publicat în ScienceDirect.
Există multe materiale mai ecologice decât plasticul atunci când vine vorba de ambalarea alimentelor. Printre acestea se numără sticla, bambusul, lemnul și oțelul inoxidabil. Utilizarea lor are multiple avantaje, precum descompunerea rapidă (sunt biodegradabile sau compostabile). Aceste materiale nu interferează cu aroma alimentelor și pot rezista la temperaturi ridicate.
De ce sunt necesare ambalajele ecologice?
Potrivit unui alt studiu din revista ScienceDirect, se estimează că între 4,8 și 12,7 milioane de tone de plastic ajung în oceane în fiecare an. Există cel puțin cinci insule formate din deșeuri de plastic.
Aceste deșeuri se descompun foarte greu. Din cauza radiațiilor ultraviolete, vântului și valurilor, materialul se descompune în particule numite nanoplastic. Aceste bucăți minuscule afectează ecosistemul acvatic, fiind ingerate de fauna marină, după cum arată această lucrare de la Universitatea din Granada.
Ambalaje periculoase din plastic
Zeci de substanțe chimice dăunătoare sănătății umane sunt folosite pentru obținerea plasticului. Conform acestui studiu, 906 polimeri, adezivi și alți aditivi chimici sunt implicați în producerea plasticului.
Din acest total, 63 sunt extrem de periculoși pentru sănătatea umană și 68 sunt periculoși pentru mediu. Există și alte substanțe care apar în timpul procesului de fabricație sau care sunt un produs secundar al descompunerii aditivilor. Cunoscute sub numele de Substanțe adăugate neintenționat sau NIAS, acestea prezintă alte pericole care sunt greu de determinat și investigat.
7 tipuri de ambalaje ecologice
Potrivit rapoartelor ONU, în lume se cumpără un milion de sticle de plastic și se folosesc 500 de miliarde de pungi în fiecare minut.
Diferite studii au analizat mai multe alternative ecologice pentru depozitarea, conservarea și transportul alimentelor. Câteva materiale folosite sunt biopolimerii pe bază de nanofibre de celuloză și ulei esențial, printre alte componente. Grâul, lemnul și bambusul sunt elemente din care se realizează ambalaje biodegradabile.
Ambalajele biodegradabile se descompun în condiții naturale de mediu datorită acțiunii agenților biologici precum ciupercile, plantele, bacteriile, animalele și soarele. Acestea au mai puține substanțe chimice decât materialele plastice.
1. Farfurii si recipiente din lemn
Recipientele din lemn sunt reutilizabile. Un studiu publicat în ScienceDirect a arătat că recipientele din grâu și vasele din lemn sunt sigure pentru sănătatea umană. Deși conțin câteva substanțe chimice, transferul către alimente este mult mai mic în comparație cu materialele plastice.
2. Sticle de sticlă
Sticla este un material durabil, rezistent, reciclabil, cu o multitudine de utilizări. Conform acestui studiu, sticla este sigură pentru depozitarea alimentelor. Acest lucru se datorează proprietăților sale antibacteriene și migrării scăzute a substanțelor toxice în alimente.
Sticlele de sticlă sunt folosite din ce în ce mai mult. O atenție deosebită trebuie acordată igienizării pentru a evita acumularea bacteriilor.
3. Pahare din PLA
Paharele din PLA sunt foarte asemănătoare cu cele obișnuite și sunt ideale pentru apă, sucuri și orice băutură rece. Din ce în ce mai mulți oameni le folosesc datorită naturii lor compostabile. Se degradează rapid.
În plus, ajută la formarea îngrășământului prin compostare. Sunt fabricate dintr-un polimer ecologic din amidon de cartofi, amidon de porumb și alte plante. O variantă cu alți aditivi, numită CPLA, este folosită pentru temperaturi mai ridicate.
4. Ambalaje din orez
Recipientele din orez sunt biodegradabile, economice și rezistente. În plus, un studiu științific a constatat că acest material absorbant are potențialul de a elimina diferiți contaminanți.
5. Bambus
Fibrele de bambus sunt utilizate pe scară largă pentru a obține recipiente biodegradabile, cum ar fi bolurile, cutiile, capacele și borcanele. Un studiu publicat în ScienceDirect evidențiază proprietățile mecanice și termice ale bambusului. Cu toate acestea, se uzează mai repede decât alte materiale.
6. Trestie de zahăr
Acest material a început să fie folosit ca bază pentru fabricarea de farfurii și recipiente pentru alimente. Acest studiu a verificat potențialul său de depozitare datorită rezistenței crescute la temperaturi ridicate.
7. Oțel inoxidabil
Nimic mai bun decât un material rezistent, durabil, inoxidabil și reutilizabil pentru depozitarea alimentelor. Este o opțiune ideală pentru cutiile de prânz și termosuri.
Ambalaje periculoase: plasticul de unică folosință
Aceste ambalaje sunt realizate din derivați petrolieri și sunt aruncate după prima utilizare. Acest lucru generează probleme grave mediului, deoarece acest plastic nu se descompune ușor.
În plus, ambalarea alimentelor în materiale plastice prezintă riscul transferului de substanțe toxice. Numeroase studii, precum cel publicat pe portalul științific Salud Ambiental, au arătat că materialele plastic contaminează alimentele.
Prin urmare, evitați folosirea următoarelor obiecte plastice de unică folosință:
- Pahare și tacâmuri
- Paie
- Pungi
- Sticle
- Saci
Sfaturi pentru a nu mai folosi ambalaje periculoase din plastic
Uniunea Europeană limitează vânzarea materialelor plastice de unică folosință.
Cumpărați sau confecționați sacoșe din pânză pentru a merge la cumpărături și utilizați articole de igienă reciclabile sau reutilizabile.
În ceea ce privește alimentele, evitați ustensilele și ambalajele de unică folosință, acordând prioritate opțiunilor ecologice. Acestea sunt fabricate si comercializate din ce în ce mai mult, așa că oferta disponibilă este diversificată.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Lourdes Morillo-Velarde Martínez. EFECTOS POTENCIALES DE LOS MICROPLÁSTICOS EN LA SALUD HUMANA. Departamento de Química Inorgánica, Facultad de Farmacia. Universidad de Sevilla. Disponible en: https://idus.us.es/bitstream/handle/11441/133051/MORILLO%20VELARDE%20MARTINEZ%20LOURDES.pdf?sequence=1&isAllowed=y
- Groh, Ksenia J et al. “Overview of known plastic packaging-associated chemicals and their hazards.” The Science of the total environment vol. 651,Pt 2 (2019): 3253-3268. Disponible en: 10.1016/j.scitotenv.2018.10.015
- JENNA R. JAMBECK , ROLAND GEYER, CHRIS WILCOX, THEODORE R. SIEGLER, MIRIAM PERRYMAN, ANTHONY ANDRADY, RAMANI NARAYAN, AND KARA LAVENDER LAW. Plastic waste inputs from land into the ocean. SCIENCE. 13 Feb 2015, Vol 347, Issue 6223. pp. 768-771. Disponible en: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30463173/i/abs/10.1126/https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30463173/science.1260352?siteid=sci&keytype=ref&ijkey=BXtBaPzbQgagE
- Muncke, Jane et al. “Impacts of food contact chemicals on human health: a consensus statement.” Environmental health : a global access science source vol. 19,1 25. 3 Mar. 2020. Disponible en: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7053054/
- Alizadeh-Sani, Mahmood et al. “Eco-friendly active packaging consisting of nanostructured biopolymer matrix reinforced with TiO2 and essential oil: Application for preservation of refrigerated meat.” Food chemistry vol. 322 (2020). Disponible en: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32305879/
- Asensio, Esther et al. “Migration of volatile compounds from natural biomaterials and their safety evaluation as food contact materials.” Food and chemical toxicology : an international journal published for the British Industrial Biological Research Association vol. 142 (2020). Disponible en: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32474024/
- Demirel, Barış, and Melek Erol Taygun. “Production of Soda Lime Glass Having Antibacterial Property for Industrial Applications.” Materials (Basel, Switzerland) vol. 13,21 4827. 28 Oct. 2020. Disponible en: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7663106/
- Shamsollahi, Zahra, and Ali Partovinia. “Recent advances on pollutants removal by rice husk as a bio-based adsorbent: A critical review.” Journal of environmental management vol. 246 (2019): 314-323. Disponible en: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31185318/
- Hai, LeVan et al. “Green nanocomposite made with chitin and bamboo nanofibers and its mechanical, thermal and biodegradable properties for food packaging.” International journal of biological macromolecules vol. 144 (2020): 491-499. Disponible en: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31857175/
- Brown-Gómez A, Álvarez-Delgado A, Leal-Alfonso J. A, Gómez-Estévez A, Renté-Zamora A, Rodríguez-Dorrego M. E, Pajes-Castro R, Matellanes-Iglesias L, , Villlamil-Nuñez W. Fibras de bagazo como refuerzo en materiales termoplásticos. ICIDCA. Sobre los Derivados de la Caña de Azúcar [Internet]. 2011;45(1):29-36. Recuperado de: https://www.redalyc.org/articulo.oa?id=223122251004
- Salinas, Manuel. (2019). Planta de producción de ácido poliláctico (PLA) a partir de ácido láctico. Universidad de Sevilla. Disponible en: https://biblus.us.es/bibing/proyectos/abreproy/92571/fichero/TFG-2571-NU%C3%91EZ.pdf
- ONU. Compromiso mundial para reducir los plásticos de un solo uso. 2019. Disponible en: https://news.un.org/es/story/2019/03/1452961
- ONU Refugiados. Isla de plástico: ¿qué es y cómo nos afecta? 2019. Disponible en: https://eacnur.org/blog/isla-de-plastico-que-es-tc_alt45664n_o_pstn_o_pst/
- FAO. LOS MICROPLÁSTICOS EN LOS SECTORES DE PESCA Y ACUICULTURA. 2017. Disponible en: https://www.fao.org/3/ca3540es/ca3540es.pdf
- Houska, Catherine. (2011). Ventaja ecológica del acero inoxidable. Nickel Institute. Disponible en: https://iminox.org.mx/aplicainox/wp-content/uploads/2011/05/ventecol.pdf