Toate beneficiile și riscurile statinelor

Statinele reduc concentrația de colesterol din sânge și previn bolile cardiovasculare. Deși sunt considerate sigure, au anumite efecte secundare.

Scris și verificat de medicul Mariel Mendoza.

Ultima actualizare: 26 octombrie, 2022

Statinele sunt utile pentru scăderea colesterolului și prevenirea bolilor cardiovasculare. Ele previn, mai presus de toate, infarctul miocardic acut și boala cerebrovasculară. Descoperiți toate beneficiile și riscurile statinelor!

Statinele sunt indicate pacienților cu colesterol cu lipoproteine de densitate joasă (LDL) mai mare sau egal cu 115 mg/dl sau colesterol total mai mare sau egal cu 200 mg/dl, cu risc crescut de boli cardiovasculare. Sunt recomandate și ca tratament al bolilor cardiovasculare. Deși sunt considerate eficiente și sigure, au fost asociate cu reacții adverse.

Cum funcționează statinele?

Statinele inhibă etapa critică în sinteza colesterolului hepatic: conversia în mevalonat. Colesterolul este o lipidă produsă în ficat care are funcții multiple în organism. Este precursor al hormonilor și componentă a membranelor celulare.

Prin blocarea sintezei acestuia, se folosește colesterolul circulant, ceea ce reduce concentrația sanguină. În plus, calea mevalonatului influențează funcția endotelială, răspunsul inflamator și coagularea. Așadar, efectele statinelor depășesc scăderea colesterolului în sânge.

Statinele includ următoarele:

• Atorvastatina
• Fluvastatina
• Lovastatina
• Pitavastatina
• Pravastatina
• Rosuvastatina
• Simvastatina

Nivelurile ridicate de colesterol sunt asociate cu formarea de plăci aterosclerotice (ateroscleroză) în vasele de sânge. Această afecțiune blochează fluxul sanguin, scăzând aportul de oxigen către țesuturi.

Beneficiile statinelor

După cum am menționat deja, știința a descoperit că statinele au efecte dincolo de colesterolul circulant.

Reducerea colesterolului

Dozele minime eficiente ajută la o reducere cu 20-50% a concentrației de colesterol LDL. Acestea sunt utilizate după un accident vascular cerebral sau un atac de cord pentru a reduce riscul de apariție a unui alt eveniment. De asemenea, se folosesc atunci când există niveluri ridicate de colesterol în sânge asociate cu un risc crescut de boală cerebrovasculară (prevenție primară).

Efecte pleiotrope

Nu numai concentrațiile ridicate de colesterol, ci și disfuncția endotelială, inflamația persistentă și formarea cheagurilor participă la procesul de ateroscleroză. Statinele inhibă formarea produselor mevalonate ce modulează diferitele mecanisme ale aterosclerozei.

Îmbunătățirea funcției endoteliale

Disfuncția endotelială este unul dintre principalii factori asociați cu ateroscleroza și este exacerbată de multiple situații:

• Diabet
• Obezitate
• Fumat
• Colesterol ridicat
• Hipertensiune arterială

Statinele favorizează dilatarea vaselor de sânge, secundară creșterii oxidului nitric. Astfel, ele devin un factor de protecție.

Efect antiinflamator

Statinele scad producția de factori proinflamatori, cum ar fi proteina C reactivă și anumite interleukine. Ele scad aderența moleculelor asociate bolilor cardiovasculare.

Funcție cardioprotectoare

Statinele stabilizează plăcile aterosclerotice existente, împiedicându-le să crească în volum prin încorporarea de colesterol. Oxidarea substanței este redusă și riscul unui accident este minimizat.

Efect antitrombotic

În ateroscleroză se formează trombi care împiedică fluxul sanguin. Statinele reduc producția de trombi prin reducerea expresiei factorului de agregare a trombocitelor, a sintezei trombinei și a expresiei receptorului său pe suprafața trombocitelor.

În plus, activitatea diferiților factori procoagulanți (fibrinogen și factorii V, VII și XIII) este redusă.

Riscurile statinelor

În ciuda faptului că sunt considerate sigure, până la 0,5-1% dintre pacienți prezintă efecte adverse. Cele mai frecvente sunt afectarea musculară și afecțiunile neurologice.

Boli hepatice

Statinele provoacă niveluri crescute de enzime hepatice (transaminaze), ce indică inflamația ficatului. Pot apărea și simptome asociate, cum ar fi oboseala sau slăbiciunea, pierderea poftei de mâncare, durerea în abdomenul superior, urina de culoare închisă și pielea sau ochii gălbui.

Aceste cazuri sunt asociate cu persoanele cu boală hepatică anterioară, care uneori trece neobservată în momentul prescrierii medicamentului. De aceea, se recomandă controlul transaminazelor înainte de începerea terapiei și în timpul acesteia.

Leziuni musculare

Leziunile musculare cauzate de statine se manifestă prin durere, slăbiciune și spasme. Ele pot fi un disconfort ușor sau suficient de sever pentru a îngreuna activitățile zilnice.

Foarte rar, leziunile musculare pot fi severe, provocând rabdomioliză. Această situație se manifestă prin dureri musculare severe, leziuni hepatice și insuficiență renală. Situația a fost legată de factori de risc preexistenți sau de combinația cu anumite medicamente.

Diabet

Statinele sunt asociate cu creșterea nivelului de glucoză din sânge (glicemie), care poate duce la dezvoltarea diabetului zaharat de tip 2. Riscul este mic, dar Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente (FDA) a emis un avertisment pe etichete.

Acest efect secundar este legat de persoanele care au avut anterior niveluri de glucoză din sânge mai mari decât cele normale. De aceea, utilizarea medicamentului necesită o monitorizare frecventă.

Afecțiuni neurologice

Din punct de vedere neurologic, statinele pot provoca pierderi de memorie, confuzie sau insomnie. Acestea sunt simptome care dispar după întreruperea tratamentului.

Luați  în considerare toate beneficiile și riscurile statinelor

În cazul nivelului ridicat de colesterol, trebuie stabilit un echilibru între beneficiile și riscurile statinelor. Uneori, schimbările în dietă și stilul de viață sunt eficiente în scăderea nivelului de lipide.

Statinele scad nivelul colesterolului din sânge, scăzând riscul de hipertensiune arterială, boli cerebrovasculare, infarct miocardic și alte afecțiuni. Efectele secundare sunt rare (mai puțin de 1%) și sunt bine tolerate de majoritatea oamenilor.

Se recomandă ca, în prezența oricărui efect advers, doza să nu fie redusă fără a consulta mai întâi medicul. Prezența reacțiilor nedorite este asociată cu factori de risc anteriori, cum ar fi masa musculară scăzută, hipotiroidismul, deficitul de vitamina D, consumul de alcool și consumul de antifungice azolice sau antidepresive triciclice. Eliminarea sau reducerea factorilor de risc poate ajuta la diminuarea efectelor secundare.