Logo image
Logo image

Ziua Mondială a Donatorului de Sânge

4 minute
Ziua Mondială a Donatorului de Sânge se sărbătorește în fiecare an pe 14 iunie și este organizată de conducerea Organizației Mondiale a Sănătății. Tema din acest an a fost „Sânge sigur pentru toți”.
Ziua Mondială a Donatorului de Sânge
Ultima actualizare: 12 noiembrie, 2020

Fiecare țară din lume sărbătorește Ziua Mondială a Donatorului de Sânge pe 14 iunie. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a ales această dată în cinstea omului de știință Landsteiner și au dorit să consolideze îndemnul donării de sânge.

Landsteiner a fost un biolog austriac născut pe 14 iunie 1868. A devenit cunoscut în domeniul științific atunci când a descoperit cum se clasifică grupele de sânge pe baza sistemului ABO. A primit Premiul Nobel în fiziologie și medicină în 1930 pentru descoperirea sa.

Există întotdeauna un motto ales pentru Ziua Mondială a Donatorului de Sânge. „Sânge sigur pentru toți” a fost motto-ul ales în 2020. Obiectivul este de a crește gradul de conștientizare cu privire la măsurile de biosecuritate necesare pentru a extrage, stoca și transfera sânge de la o persoană la alta.

Trebuie să menționăm faptul că sângele este un element pe care nu îl putem fabrica artificial. Așadar, singura modalitate de a putea administra această substanță cuiva care are nevoie este prin donații.

Ce înseamnă obținerea de sânge sigur?

Ziua Mondială a Donatorului de Sânge aduce în prim plan atât angajamentul celor care donează, cât și activitatea băncilor de sânge care gestionează donațiile și păstrează sângele. Siguranța sângelui, astfel încât pacienții beneficiari să nu fie infectați cu nimic, este esențială în acest proces.

Sângele sigur nu găzduiește microorganisme patogene și nu conține substanțe toxice. Acestea includ viruși, bacterii, ciuperci și paraziți.

Cu câteva decenii în urmă, transmiterea agenților patogeni prin sângele donat era o problemă majoră. Au existat cazuri de hepatită C și infecții cu Chagas din cauza lipsei de biosecuritate în transfuzii.

Din fericire, sistemele de control și detectare a bacteriilor în sângele donat s-au îmbunătățit simțitor. În prezent, tehnicienii de laborator pot testa sângele pentru diverse infecții. De obicei, sângele se testează pentru hepatită, virusul imunodeficienței umane, sifilis, Chagas și bruceloză.

Laboratoarele aruncă orice sânge care testează pozitiv la o anumită infecție. În același timp, protocolul implică notificarea donatorului, astfel încât acesta să poată primi diagnosticul corespunzător și tratamentul potrivit.

Descoperă mai mult:

Ziua Mondială a Meningitei: o boală cu vaccin

Some figure
Prezența bacteriilor în sângele donat determină distrugerea imediată a acestuia.

Sângele sigur este, de asemenea, gratuit

Ziua Mondială a Donatorului de Sânge ne amintește de natura voluntară a donației. Nimeni nu ne poate obliga să donăm și nici nu ar trebui să primim un stimulent financiar pentru a face acest lucru. Comercializarea sângelui donat este ilegală în toate țările globului.

Acesta este motivul pentru care siguranța depinde și de politicile publice implementate pentru a proteja confidențialitatea donatorilor și integritatea acestora. Actul trebuie să fie voluntar și altruist și să nu fie supus plății sau profitului.

Totuși, acest lucru este dificil în contextul economic global. Majoritatea donațiilor de sânge au loc în țările cu venituri ridicate, restul statelor având o lipsă acută de sânge și o piață neagră pe care această substanță biologică este comercializată.

Cine poate fi donator de sânge?

Chiar dacă donațiile sunt încurajate, se aplică anumite restricții pentru a proteja sănătatea donatorilor. În plus, pentru a asigura calitatea eșantionului stocat, există grupe de persoane cărora nu li se permite să doneze sânge, cum ar fi personalul medical. Fără să știe, personalul medical poate fi purtător de boli din cauza muncii sale din viața de zi cu zi.

În ceea ce privește greutatea, donatorii ar trebui să cântărească peste 50 de kg. În ceea ce privește vârsta, doar persoanele între 18 și 65 de ani pot dona sânge din cauza posibilelor efecte secundare, care, deși sunt minime, tind să apară la cei care sunt prea tineri sau prea bătrâni.

O persoană nu ar trebui să doneze sânge mai des de 3-4 ori pe parcursul unui an. Recomandarea se bazează pe timpul de înlocuire a celulelor roșii din sânge, care este de aproximativ 3 luni. Distanțarea donațiilor oferă măduvei osoase suficient timp pentru a-și reveni.

În general, există un interviu inițial cu pacientul pentru a determina viabilitatea donației. O persoană poate dona sânge imediat ce îndeplinește toate cerințele.

Descoperă mai mult:

Ziua mondială a lupusului: erupția fluture

Some figure
Siguranța donatorului de sânge și a celui care îl va primi sunt cruciale în timpul unei transfuzii.

Ziua Mondială a Donatorului de Sânge și conștientizarea ce salvează vieți

Poate părea puțin important să donezi sânge. Cu toate acestea, datorită băncilor de sânge, este posibilă îmbunătățirea ratei de supraviețuire în cazul procedurilor chirurgicale complicate și tratarea bolilor hematologice congenitale.

Ziua Mondială a Donatorului de Sânge este despre solidaritate și recunoaștere a celor cărora le pasă de semeni. Mulți dintre noi pot fi donatori. Și tu ai putea dona sânge. Mergi la centrul de transfuzie din zona ta și află mai multe informații despre șansa de a salva vieți!


Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.


  • Cuadros-Aguilera, Pol. “Salus Populi, principio de no lucro y deber cívico de donar sangre.” Revista de bioética y derecho 40 (2017): 115-124.
  • Cabana, Araceli Faraldo, María Pérez Galán, and Sara Asensio Arredondo. “Motivaciones para donar sangre entre el personal sanitario.” RECIEN: Revista Electrónica Científica de Enfermería 14 (2017): 2.
  • Hernández, MA Puig. “La donación de sangre. Historia y crítica de su regulación.” Revista de Derecho UNED 23 (2018): 801-805.
  • Aguirre, Sofía, Agustín Bazzani, and Mauro Casciati. “La problemática de la donación de sangre voluntaria no remunerada.” Evidência: Actualización en la Práctica Ambulatoria 16.1 (2013): 2-4.

Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.