Atacul de anxietate: ce nu înțelege nimeni
Atacul de anxietate poate apărea în orice moment. Faptul că nu este atât de bine înțeles de majoritatea oamenilor face ca disperarea persoanei afectate să fie și mai acută.
Tulburările de anxietate sunt consemnate în Manualul de diagnostic și statistică a tulburărilor mentale (DSM-V). Acestea pot fi atât bruște, cât și recurente.
Situațiile stresante, traumele emoționale sau faptul că ești supus unor presiuni puternice sunt factori care pot provoca un atac de anxietate.
În timpul unei astfel de crize simți că mori, că îți explodează inima. Este o senzație extrem de traumatizantă, chiar și pentru cei din jur, mai ales dacă aceștia nu înțeleg ce ți se întâmplă.
Ei pot reacționa în cel mai nepotrivit mod cu putință, spunându-ți lucruri precum: „nu s-a întâmplat nimic”, „te agiți degeaba” sau „liniștește-te, nu ai de ce să te superi așa.”
Astăzi dorim să îți oferim mai multe informații despre această problemă frecventă și să-ți prezentăm câteva strategii simple pentru a face față unui atac de anxietate.
Atacul de anxietate: atunci când simți că inima îți explodează
În primul rând, este necesar să clarificăm un aspect important: anxietatea îndeplinește și ea un rol în viețile noastre.
- Anxietatea ne avertizează asupra prezenței unui pericol, ajutându-te să ne ferim de el sau să îl înfruntăm.
- O doză mică de anxietate, gestionată în mod corespunzător, ne poate motiva pentru a deveni mai eficienți în viața de zi cu zi.
- Problema apare atunci când nivelul de anxietate atinge cote alarmante.
- Creierul percepe această anxietate ridicată ca pe o amenințare imediată de care este absolut necesar să se ferească, drept pentru care produce o serie de schimbări în organism: ritm cardiac accelerat, hipertensiune arterială, nivel ridicat de adrenalină în sânge, etc.
Te-ar putea interesa și:
În timp ce creierul și corpul tău îți strigă să „fugi”, mintea continuă să creeze scenarii negative și catastrofice care înrăutățesc și mai tare situația.
Atacul de anxietate și simptomele acestuia
Tulburările de anxietate se leagă de numeroși factori și situații personale.
Unora le este teamă să zboare cu avionul, alții suferă de agorafobie, arahnofobie sau hidrofobie, toate acestea fiind cauze frecvente ale atacurilor de anxietate. Alte persoane pot resimți aceste crize groaznice ca urmare a unor traume emoționale.
Deși cauzele atacurilor de anxietate sunt diverse, simptomele lor sunt comune și ușor de identificat.
Simptome psihice
- Teamă ușoară sau frică intensă și incontrolabilă.
- Dificultăți de concentrare.
- Stare de tensiune și nervozitate acută.
- Gândire fatalistă: te aștepți la ce-i mai rău.
- Concentrarea atenției asupra aspectelor negative, panică.
- Viziune limitată: totul este întunecat și va merge prost oricum ar fi.
Simptome fizice
- Ritm cardiac accelerat.
- Hipertensiune arterială.
- Hiperventilație.
- Transpirație.
- Dureri de burtă și greață.
- Urinare frecventă sau diaree.
- Respirație îngreunată și senzația că suferi un infarct.
- Tremurături și ticuri nervoase.
- Tensiune musculară.
- Dureri de cap.
- Oboseală accentuată și slăbiciune.
Atacul de anxietate este asociat cu depresia
Dacă o persoană se confruntă frecvent cu atacuri de anxietate, este posibil ca aceasta să sufere de o depresie ascunsă.
- Anxietatea și depresia au de multe ori aceeași rădăcină: senzația de neajutorare. Aceasta se manifestă atunci când pierdem controlul unei situații extrem de stresante.
- Este important să clarificăm un aspect: anxietatea și depresia sunt două tulburări distincte. Dar, așa cu am menționat mai sus, una dintre ele poate fi, în anumite cazuri, un simptom al celeilalte. Pentru a scăpa de dubii, este indicat să te adresezi medicului de familie pentru ca acesta să-ți dea o trimitere la un medic specialist.
Te-ar putea interesa și:
Cum să faci față atacurilor de anxietate
Pentru a face față unui atac de anxietate, trebuie în primul rând să iei în considerare simptomele emoționale și să încerci să privești amenințarea, teama sau situația stresantă dintr-o perspectivă logică.
- Împarte pe bucățele tot ceea ce te supără și analizează în mod rațional fiecare sursă a anxietății, până le elimini pe toate.
Cum să ajuți o persoană care are un atac de anxietate
Fii înțelegător. Persoana respectivă nu a înnebunit, ci are nevoie de ajutorul tău și, mai presus de orice, de răbdarea și de empatia ta.
- Întreab-o cum se simte și du-o într-un loc în care să poată respira aer curat.
- Scoate-i cureaua sau hainele strâmte.
- În caz de hiperventilație, oferă-i o pungă în care să respire sau fă-o să răsufle ca atunci când încearcă să stingă o lumânare (cu buzele țuguiate).
- Repetă-i întruna următoarele cuvinte: „Nu faci infarct”, „Sunt aici să te ajut și totul va fi bine.” (Vorbește-i calm, cu blândețe).
- Spune-i să-și pună o mână pe burtă și una pe inimă. Acest lucru este necesar pentru a-și putea ține respirația sub control.
Dacă simptomele nu dispar, iar pulsul său este în continuare foarte ridicat, cheamă un medic. Este foarte important, mai ales dacă persoana în cauză suferă de cardiopatie, diabet sau obezitate.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- NHS. (2016). Generalised anxiety disorder in adults. NHS Choices, 2018(May 2014), 2014–2015. https://doi.org/10.1523/JNEUROSCI.1495-09.2009
- Reiman, E. M., Fusselman, M. J., Fox, P. T., & Raichle, M. E. (1989). Neuroanatomical correlates of anticipatory anxiety. Science, 243(4894), 1071–1074. https://doi.org/10.1126/science.2784226
- Li, AW, y Goldsmith, CAW (2012, marzo). Los efectos del yoga sobre la ansiedad y el estrés. Revisión de Medicina Alternativa. https://doi.org/10.1016/j.jinsphys.2011.01.005
- Carlos, R., Lima, M. A., & A, M. (2014). El manual diagnóstico y estadístico de los trastornos mentales de la asociación psiquiátrica norteamericana. una aproximación crítica a su quinta edición (DSM-5). Gaceta Médica De Caracas, 122, 208-218.
- Mathews A. Why worry? The cognitive function of anxiety. Behav Res Ther. 1990;
- Na, H. R., Kang, E. H., Lee, J. H., & Yu, B. H. (2011). The genetic basis of panic disorder. Journal of Korean medical science, 26(6), 701–710. https://doi.org/10.3346/jkms.2011.26.6.701
- Siracusano A, Niolu C, Sacchetti L, Ribolsi M. Depression and anxiety. In: Neuropsychiatric Dysfunction in Multiple Sclerosis. 2012.
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.