Aflați de ce copiii trebuie să picteze mandale mai des
A devenit la modă să pictezi mandale. Este o activitate relaxantă, care ajută la eliberarea minții și la reducerea stresului. Cu toate acestea, ajută și la dezvoltarea creativității. Aflați de ce copiii trebuie să picteze mandale mai des!
Atât copiii, cât și adulții se pot bucura de această activitate simplă, care nu are reguli. Deoarece această activitate a fost încorporată în mediul școlar ca resursă educațională pentru a spori concentrarea elevilor, vă vom spune mai multe despre motivele pentru care copiii trebuie să picteze mandale mai des.
Pictarea mandalelor: arta cercului
Carl Gustav Jung (medic și psiholog elvețian) a spus că mandala (care în sanscrită înseamnă „cerc”) ne amintește de acea figură esențială – și transcendentală – care reprezintă echilibrul și perfecțiunea.
El a subliniat, de asemenea, că pentru budiști mandala, prin forma sa circulară, ajută la „structurarea” interiorului. În termeni generali, fantezia, mișcarea și magia au loc în cerc și, în afara acestuia, există haos.
Din acest motiv, pictarea mandalelor ne invită să creăm, să ne imaginăm și să găsim armonia „în dezordine”. Acest lucru este benefic pentru persoanele de orice vârstă în perioade de stres sau tensiune emoțională.
Vă recomandăm: 5 pași pentru programarea subconștientului
De ce copiii trebuie să picteze mandale mai des?
Dacă adăugăm atracția vizuală a mandalelor la fascinația naturală a copiilor pentru culori, apare imediat o combinație ideală pentru a stimula diferite procese cognitive.
- Când pictează, copiii tac și se concentrează. Există mandale de complexitate mai mare sau mai mică. Cu cât diversitatea este mai mare, cu atât procesele cognitive sunt mai mari: atenție, flexibilitate, imaginație, etc.
- O mandală este o activitate care trebuie finalizată ca să ofere beneficii.
- Pictarea mandalelor îi motivează pe copii să se străduiască să finalizeze activitatea și să obțină un rezultat bun.
Mandale pentru copiii cu nevoi speciale
Astăzi, mulți educatori și pedagogi folosesc mandale în sălile de învățământ ca terapie de sprijin.
Sunt o resursă foarte utilă pentru a ajuta copiii cu sindrom Down sau autism. Le permite să se relaxeze, să controleze mișcările stereotipe și să găsească un canal de exprimare.
Copiii cu ADHD ( tulburare de deficit de atenție cu sau fără hiperactivitate) se bucură mult de acest exercițiu, deoarece le permite să își consolideze capacitatea de concentrare, în timp ce îi relaxează și le reduce anxietatea.
Copiii trebuie să picteze mandale
Pictarea mandalelor este o activitate care oferă un mare beneficiu pentru sănătatea creierului copiilor din următoarele motive:
- Îmbunătățește coordonarea mână-ochi.
- Îmbunătățește multe dintre conexiunile creierului între 2 și 8 ani.
- Facilitează abilitățile motorii fine și învățarea altor activități, cum ar fi scrisul, precum și modul de manipulare a diferitelor obiecte, cum ar fi pantofii.
- Ajută la îmbunătățirea concentrării. Copiii vor putea distinge mai bine stimulii.
Este corect să integrezi în rutina copilului arta de a picta mandale?
Pictarea mandalelor nu ar trebui să fie o obligație sau o activitate care trebuie făcută la un moment dat. În caz contrar, va înceta să sporească creativitatea și să promoveze relaxarea.
Deși totul depinde de fiecare copil, nu este indicat să-l puneți să picteze imediat după teme. Este important să existe o pauză, astfel încât copilul să nu interpreteze activitatea ca pe o altă datorie.
Este necesar să se țină cont de ceea ce s-a lucrat la clasă. De exemplu, dacă cel mic a pictat mandale în clasă, nu este recomandat să o facă din nou acasă în aceeași zi.
Pentru a menține interesul pentru activitate, este recomandat să modificați designul mandalelor. În acest fel, copilul nu se va plictisi ușor și se va simți mai motivat pentru a finaliza procesul.
Trebuie să le permiteți copiilor să aleagă mandalele preferate. Există imprimeuri cu animale, stele, copaci și multe altele, pe lângă desenele tradiționale.
Este recomandabil să cumpărați mandale potrivite pentru vârsta lor și, încetul cu încetul, să creșteți complexitatea desenelor. În acest fel, activitatea va fi interesantă.
Citiți mai mult: 13 metode de a-ți elibera mintea de gânduri negative
Cu creioane, markere, acuarele?
După cum am menționat la început, nu există nicio regulă, nici măcar când vine vorba de instrumente. Totul va depinde de gusturi și de elementele pe care fiecare persoană le are la dispoziție.
Pentru a încheia, amintiți-vă că pe internet puteți găsi numeroase locuri din care puteți descărca diverse modele de mandale pentru a le colora gratuit!
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Carsley, D., Heath, N. L., & Fajnerova, S. (2015). Effectiveness of a Classroom Mindfulness Coloring Activity for Test Anxiety in Children. Journal of Applied School Psychology, 31(3), 239–255.
- Curry, N. A., & Kasser, T. (2005). Can coloring mandalas reduce anxiety? Art Therapy. https://doi.org/10.1080/07421656.2005.10129441
- Duskova, K. (2002). How to use your eyes. Art Bulletin. https://doi.org/10.1017/CBO9781107415324.004
- Guamanzara Conchambay, M. A. (2015). Eficacia de la técnica pictórica mandala en el incremento de los niveles de atención selectiva en niños y niñas de 7 a 9 años de edad diagnosticados con TDA (Bachelor’s thesis, Quito: UCE). http://www.dspace.uce.edu.ec/handle/25000/7240
- Henderson, P., Rosen, D., & Mascaro, N. (2007). Empirical study on the healing nature of mandalas. Psychology of Aesthetics, Creativity, and the Arts. https://doi.org/10.1037/1931-3896.1.3.148
- Troncoso, M. I. (2018). Los mandalas y el pensamiento espacial y geométrico en el pre-escolar. Revista Boletín Redipe, 7(4), 99-106. https://revista.redipe.org/index.php/1/article/view/486/465
- Reid, M., Botta, R., & Prieto, F. (2017). Mandala: Otra forma de abordar conceptos geométricos. UNIÓN. Revista Iberoamericana de Educación Matemática, 49, 217-230.
- Urrutia García, S. J., & Donis Barrera, L. M. (2009). La aplicación de la terapia de arte como tratamiento psicológico de experiencias traumáticas en niños y niñas de 7 a 12 años (Doctoral dissertation, Universidad de San Carlos de Guatemala). http://www.repositorio.usac.edu.gt/13376/1/13%20T%281671%29.pdf
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.