Ameliorarea simptomelor nevralgiei de trigemen
Ameliorarea simptomelor nevralgiei de trigemen constituie un obiectiv greu de atins. În general, această tulburare senzorială provoacă un fel de „șoc electric” dureros la nivelul capului, al feței și al gâtului. Astăzi vrem să-ți arătăm cum poți face față nevralgiei de trigemen cu ajutorul anumitor remedii naturiste.
Majoritatea pacienților cu nevralgie de trigemen sunt trecuți de 50 de ani. Însă simptomele acestei tulburări nu sunt constante. Pacientul se poate bucura de mai multe săptămâni fără niciun disconfort. Diagnosticarea timpurie este astfel dificilă, deoarece există adesea îndoieli cu privire la cauza simptomelor. Drept consecință, începerea tratamentului este amânată.
Remedii pentru ameliorarea simptomelor nevralgiei de trigemen
Înainte de a-ți prezenta câteva remedii naturiste care pot fi de mare ajutor în ameliorarea simptomelor nevralgiei de trigemen, vrem să punem accentul pe importanța consultării unui medic. Următoarele remedii nu vor da randament pe cont propriu, ci pot doar să completeze un tratament medicamentos.
Remediile naturiste nu pot înlocui soluțiile prescrise de medic. Nevralgia de trigemen este o boală care trebuie tratată cu medicamente și, în anumite cazuri, pacientul va trebui să se supună unei intervenții chirurgicale.
1. Socul
Sucul este un remediu popular pentru ameliorarea simptomelor nevralgiei de trigemen. De fapt, florile acestei plante sunt folosite pe scară largă în fitoterapie datorită proprietăților lor antiinflamatoare. Aceste proprietăți sunt utile în tratarea disconfortului produs de nevralgia de trigemen.
Iată doar câteva dintre proprietățile remarcabile ale socului:
- Este emolient, putând să reducă inflamațiile atunci când este aplicat extern
- Este antispasmodic, prevenind senzația de „șoc electric”
- Este venotonic, promovând circulația adecvată a sângelui
În cazul nevralgiei de trigemen, socul trebui aplicat extern. Prepară o infuzie din frunzele plantei, apoi înmoaie comprese în aceasta și aplică-le pe locurile dureroase de pe cap, față sau gât. Vei simți imediat o ameliorare.
2. Vetiverul
Cel de-al doilea remediu pe care vrem să ți-l prezentăm are la bază o plantă numită vetiver, care se găsește ușor sub formă de ulei esențial. În mare, proprietățile calmante și antiinflamatoare ale vetiverului îl fac să fie un aliat de nădejde în combaterea durerii produse de nevralgii.
Ar putea să te intereseze:
Pentru ca tratamentul cu această plantă să dea randament, prepară o infuzie din rădăcinile ei. Apoi, aplică infuzia direct pe regiunea vizată (capul, fața sau gâtul) cu mișcări blânde de masaj.
3. Arnica
Arnica reprezintă ultimul remediu pentru ameliorarea simptomelor nevralgiei de trigemen. Aceste flori galbene au numeroase proprietăți benefice și sunt utile pentru a trata o mare varietate de probleme.
De pildă, arnica prezintă:
- Un efect antiinflamator
- Un efect analgezic
- Abilitatea de a reduce edemul (inflamațiile)
Cel mai bun mod de a folosi arnica este să o aplici topic sub formă de tinctură. Diluează această substanță în apă și apoi aplic-o cu mișcări blânde de masaj pe orice regiune afectată.
Câteva sfaturi finale
Reține că, deși cele trei remedii prezentate în acest articol sunt excelente în ceea ce privește ameliorarea simptomelor nevralgiei de trigemen, ele nu pot vindeca boala. Consultă un medic pentru a afla cum poți să ții nevralgia de trigemen sub control și a primi un tratament adecvat.
De fapt, remediile de mai sus nu pot decât să completeze tratamentul prescris de medic. Nu uita să întrebi specialistul dacă aceste remedii ar putea afecta eficiența tratamentului principal. Cel mai probabil, ți vor prescrie anticonvulsive și relaxante musculare. În plus, medicul ți-ar putea recomanda injecții cu botox (în doze foarte mici).
Intervențiile chirurgicale reprezintă cea mai bună soluție în cazurile cele mai grave. Acestea pot trata problema de la rădăcină, împiedicând-o să-ți afecteze negativ viața.
Ai fost diagnosticat cu nevralgie de trigemen? Cunoști pe cineva care suferă de această tulburare? Sperăm că vei începe să folosești remediile prezentate în acest articol pentru a-ți îmbunătăți calitatea vieții.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Brecher, E., Kutner, M., Viswanath, A., Finkelman, M., Reid, D., Chang, D. & Papageorge, M. (2019). Homeopathic arnica montana in reducing edema and pain following third molar extraction. International Journal of Oral and Maxillofacial Surgery, 48(61). DOI:10.1016/j.ijom.2019.03.186
- Clapé Laffita, Oneyda, & Alfonso Castillo, Alfredo. (2011). Caracterización fármaco-toxicológica de la planta medicinal Sambucus nigra subsp. canadensis (L). R. Bolli. Revista Cubana de Farmacia, 45(4), 586-596. Recuperado en 15 de abril de 2019, de http://scielo.sld.cu/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S0034-75152011000400013&lng=es&tlng=es.
- del-Puerto-Horta, M., Casas-Insua, L. & Cañete-Villafranca, R. (2013). Usos más frecuentes de Arnica montana. Revista Cubana de Plantas Medicinales, 18(2), 315-326. Recuperado en 15 de abril de 2019, de http://scielo.sld.cu/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S1028-47962013000200014&lng=es&tlng=es.
- Grover, M., Behl, T., Bungau, S., & Aleya, L. (2021). Potential therapeutic effect of Chrysopogon zizanioides (Vetiver) as an anti-inflammatory agent. Environmental science and pollution research international, 28(13), 15597–15606. https://doi.org/10.1007/s11356-021-12652-z
- Madaleno, I. M., & Delatorre-Herrera, J. (2013). Medicina popular de Iquique, Tarapacá. Idesia (Arica), 31(1), 67-78.
- Palomino, O., García-Aguilar, A., González, A., Guillén, C., Benito, M. & Goya, L. (2021). Biological Actions and Molecular Mechanisms of Sambucus nigra L. in Neurodegeneration: A Cell Culture Approach. Molecules, 26(16). https://doi.org/10.3390/molecules26164829
- Prieto, A., Ocampo, A. A. D., Fernández, A., & Pérez, M. B. (2005). El empleo de medicina natural en el control de enfermedades de organismos acuáticos y potencialidades de uso en Cuba y México. TIP. Revista especializada en ciencias químico-biológicas, 8(1), 38-49.