Logo image
Logo image

Analiza proteinelor totale: rezultate și semnificația lor

4 minute
Analiza proteinelor totale este utilă ca primă abordare a tulburărilor hepatice, renale sau imunitare. În plus, permite evaluarea stării nutriționale.
Analiza proteinelor totale: rezultate și semnificația lor
Ultima actualizare: 31 august, 2022

Analiza proteinelor totale este cunoscută și sub denumirea de raport albumină/globulină și este indicată de medic atunci când sunt suspectate următoarele:

Analiza poate fi și parte a unui control de rutină, fiind inclusă în panoul metabolic de bază. În plus, completează evaluările în caz de oboseală inexplicabilă, edem sau orice simptom care sugerează probleme gastrointestinale sau tulburări ale măduvei osoase.

Analiza proteinelor totale măsoară cantitatea de proteine din sânge. Majoritatea laboratoarelor raportează valoarea totală a acestora, proteinele fracționate (albumină și globulină) și proporția (sau coeficientul) de albumină față de globulină.

Descoperiți: Proteinele și leziunile renale: care este legătura?

Analiza proteinelor totale: care sunt proteinele care sunt măsurate?

Proteinele sunt structuri foarte importante pentru funcționarea organismului. Ele fac parte din structura tuturor celulelor, organelor și țesuturilor.

Se găsesc sub diferite forme, cum ar fi enzime, transportori de substanțe și anticorpi (sau imunoglobuline). Proteinele plasmatice sunt sintetizate în principal în ficat, în timp ce imunoglobulinele sunt sintetizate de celulele limfatice din noduli, măduva osoasă sau splină.

În plasmă, circulă două clase de proteine: albumină și globulină. Albumina este prezentă într-o proporție mai mare, fiind aproximativ 60% din totalul proteinelor. Este produsă în ficat.

Este responsabilă de menținerea presiunii coloidosmotice, prevenind astfel scurgerea lichidului din vasele de sânge în zona interstițială. În plus, este responsabilă de transportul hormonilor, al vitaminelor, al mineralelor precum calciul și al altor substanțe.

Globulinele reprezintă restul de 40% din proteinele totale din sânge. Unele sunt produse în ficat, iar altele în sistemul imunitar (ganglioni limfatici, splină și măduvă osoasă). Funcțiile lor vizează transportul de substanțe și combaterea infecțiilor.

Some figure
Anticorpii sunt proteine. Au o funcție specifică legată de apărarea organismului.

Cum se efectuează analiza proteinelor totale?

Analiza proteinelor totale se face prin prelevarea unei mostre de sânge venos. Cu excepția cazului în care sunt necesare și alte analize de sânge, nu este necesară nicio pregătire prealabilă (nu este necesar postul).

Proteinele pot fi măsurate și în alte fluide biologice, cum ar fi urina, lichidul pleural sau lichidul cefalorahidian.

Analiza proteinelor totale măsoară albumina și globulinele. Dacă există o modificare a rezultatelor, pot fi solicitate noi teste, cum ar fi electroforeza proteinelor serice (testul de imunofixare) și cantitatea imunoglobulinelor.

Electroforeza proteinelor serice măsoară diferite grupe de globuline. Acestea sunt grupate în funcție de modul în care migrează: alfa, gamma și beta.

Descoperiți: 7 moduri de a scădea proteinele din urină în mod natural

Analiza rezultatelor

Valorile variază în funcție de vârstă. La copiii cu vârsta peste 3 ani, următoarele valori sunt considerate normale:

  • Proteine totale: 6 până la 8 grame pe decilitru
  • Albumină: 3,5 până la 5,2 grame pe decilitru
  • Globuline: 2 până la 4 grame pe decilitru

Valorile scăzute ale proteinelor totale sunt asociate cu următoarele:

  • Malnutriție
  • Imunosupresie
  • Tulburări hematologice: cum ar fi leucemia
  • Malabsorbție intestinală: boala celiacă sau boala inflamatorie intestinală
  • Boli renale: glomerulonefrită și sindrom nefrotic (pierderi de proteine prin urină)
  • Boală hepatică severă: nu există producție de proteine, ca în cazul cirozei sau al insuficienței hepatice
  • Insuficiență cardiacă congestivă: are loc o creștere a volumului plasmatic care scade concentrația proteinelor prin diluare.

Valorile ridicate ale proteinelor totale sunt asociate cu:

  • Deshidratare: în acest caz, poate exista o creștere a concentrației de proteine în plasmă din cauza aportului inadecvat sau din cauza vărsăturilor și diareei
  • Boli inflamatorii cronice: lupus, artrită reumatoidă, hepatită virală
  • Amiloidoză: acumulare anormală de proteine în diferite organe și țesuturi
  • Tulburări ale măduvei osoase: mielom multiplu
  • Boli granulomatoase

Pe lângă valoarea totală a proteinelor, se poate evalua raportul albumină/globulină. Un raport scăzut este asociat cu producția crescută de globulină (ca în mielomul multiplu). Un raport ridicat este legat de scăderea producției de globuline, ca în leucemie.

Este important ca, în cazul unor rezultate anormale, să fie solicitate teste suplimentare pentru a determina ce proteine sunt modificate.
Some figure

Câteva aspecte de luat în considerare

Există mai mulți factori obișnuiți care pot afecta rezultatele analizei proteinelor totale:

  • Exerciții fizice intense
  • Stres
  • Sarcină
  • Utilizarea medicamentelor: steroizii, estrogenii și contraceptivele orale pot scădea nivelul de proteine

Deși nivelurile scăzute de proteine pot fi semn de malnutriție severă, o dietă bogată în proteine nu va crește nivelul total de proteine din sânge.

Prelevarea probei nu reprezintă niciun risc și nu necesită mai mult de 5 minute. Cu toate acestea, dacă garoul este lăsat prea mult timp pe braț, apar rezultate neobișnuit de mari ale albuminei.


Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.


  • Brandan N, Llanos C, Barrios M, Escalante A, Ruíz D. Proteínas Plasmáticas. Universidad Nacional de Nordeste 2008. Disponible en http://med.unne.edu.ar/sitio/multimedia/imagenes/ckfinder/files/files/Carrera-Medicina/BIOQUIMICA/proteinas.pdf.
  • García J, Caicedo M. Proteinograma sérico en personas de 23 – 42 años en la ciudad de Cuenca–Ecuador 2009-2010. Universidad de Cuenca Facultad de Ciencias Médicas. Escuela de tecnología médica. ECUADOR 2010. Disponible en http://dspace.ucuenca.edu.ec/bistream/123456789/3819/1/TECL13.pdf.
  • Haldeman C, Foley M, Tuley R. Total Protein and A/G Ratio. University of Rochester Medical Center. Disponible en https://www.urmc.rochester.edu/encyclopedia/content.aspx?contenttypeid=167&contentid=total_protein_ag_ratio.
  • Killingsworth L. Plasma proteins in health and disease. Crit Rev Clin Lab Sci. 1979;11.
  • Quero A, Ángel I, Castillo F, Rafael, Gallegos R, Gómez J, Francisco J. Estudio de la albúmina sérica y del índice de masa corporal como marcadores nutricionales en pacientes en hemodiálisis. Nutrición Hospitalaria 2015;31(3). Disponible en https://scielo.isciii.es/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S0212-16112015000300043.

Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.