Anxietatea la trezire: cum se tratează?

Cu toții am experimentat anxietate la un moment dat în viață, deoarece este o reacție normală și adaptativă. Cu toate acestea, dacă manifestările anxioase apar la trezire, poate fi o indicație a unei probleme mai severe.
Anxietatea la trezire: cum se tratează?

Ultima actualizare: 09 August, 2021

Anxietatea la trezire constă în experimentarea unei serii de simptome fizice și psihologice neplăcute imediat după terminarea somnului. Se întâmplă mai ales dimineața. Dacă aceste reacții persistă în timp, afectează negativ bunăstarea persoanei. Prin urmare, este important să îi cunoaștem cauzele și să știm cum să o tratăm.

Ce este anxietatea?

Potrivit Asociației Americane de Psihologie, anxietatea este o emoție caracterizată prin simptome somatice de tensiune. Acestea sunt experimentate atunci când persoana în cauză anticipează un pericol iminent, o catastrofă sau o nenorocire.

Este una dintre cele mai frecvente stări emoționale și servește la lansarea acțiunilor defensive ale corpului. Chiar și un anumit grad de anxietate este de dorit pentru a face față în mod optim cerințelor de zi cu zi, ca stimul necesar pentru progresul și rezolvarea problemelor.

Această emoție devine patologică atunci când depășește o anumită intensitate sau își pierde funcția de adaptare. În aceste cazuri, rezultă disconforturi semnificative cu simptome ce afectează bunăstarea fizică și mintală.

Ceas deșteptător

Anxietate și frică

Atât anxietatea, cât și frica au manifestări similare, deoarece ambele implică gânduri de pericol, sentimente de reținere, reacții fiziologice și răspunsuri motorii. Prin urmare, sunt adesea confundate.

Cu toate acestea, diferența dintre cele două reacții este faptul că frica apare în prezența stimulilor periculoși, cum ar fi să ai un animal sălbatic în fața ta. Anxietatea apare în așteptarea amenințărilor viitoare, care sunt indefinibile și imprevizibile.

Anxietatea la trezire: simptome

Nu toți indivizii manifestă aceleași simptome. Cantitatea și intensitatea vor depinde de predispoziția biologică și psihologică a persoanei în cauză. Putem clasifica simptomele în semne fizice, psihologice, comportamentale și cognitive.

Manifestări fizice

Aici putem menționa semnele cardiace, cum ar fi tahicardia, palpitațiile și strângerea toracică. Sunt însoțite de o senzație de sufocare și transpirație abundentă.

Există o combinație de tremurături și furnicături la nivelul membrelor. Problemele digestive nu sunt neobișnuite. Pot exista greață și vărsături, precum și o durere punctuală în capul pieptului, care este legată de arsurile la stomac și de refluxul gastroesofagian.

Manifestări psihologice

Printre simptomele psihologice ale anxietății la trezire putem menționa următoarele:

  • Sentiment de pericol: de amenințare pentru ceva ce nu poate fi descris
  • Sentiment ciudat: cunoscut și sub numele de depersonalizare
  • Teama de a muri: frica de a pierde controlul asupra situațiilor și asupra vieții în sine
  • Dificultăți în luarea deciziilor

Manifestări comportamentale

Neliniștea motorie și dificultatea de a rămâne nemișcat sunt simptome frecvente ale anxietății la trezire. Pot fi însoțite de o expresie rigidă a feței cu maxilarul tensionat, ceea ce duce la bruxism.

Manifestări cognitive

Printre manifestările cognitive ale anxietății la trezire se numără dificultatea de concentrare la primele ore ale dimineții. Acest lucru este legat de intensitatea îngrijorării excesive cu care începe ziua, precum și de fluxul de gânduri negative.

Persoanele anxioase își sporesc îndoielile și sentimentele de confuzie. Din momentul în care se trezesc, interpretează greșit ceea ce se întâmplă.

Cauze anxietății la trezire

Anxietatea la trezire poate apărea din cauza multor factori, printre care se remarcă aspectele biologice, psihologice și sociale. Este important să subliniem că motivele care duc la apariția sa vor varia de la om la om, cele mai frecvente fiind următoarele:

  • Biologice: genetica joacă un rol important. Cu cât predispoziția biologică este mai mare, cu atât este mai mare riscul de a suferi atacuri de panică. Acești oameni au un istoric familial al afecțiunii.
  • Factori psihosociali: situațiile stresante (muncă, probleme interpersonale sau socioeconomice, etc.) sunt factorii declanșatori ai acestor experiențe anxioase. Instrumentele de coping ale persoanei în cauză nu sunt suficiente pentru a face față circumstanțelor.
  • Experiențe traumatice: experimentarea evenimentelor traumatice, cum ar fi accidente grave, calamități naturale, agresiuni sau torturi, provoacă modificări biologice ale creierului care sunt legate de simptome severe de anxietate.
  • Activitatea din vis: un alt motiv care provoacă anxietate la trezire sunt visele cu conținut dureros sau coșmarurile. Visătorul experimentează pericolele ca fiind reale și, când se trezește, îi este greu să-și dea seama care este realitatea.

Anxietatea la trezire: cum poate fi ameliorată sau tratată?

În funcție de intensitatea și frecvența episoadelor de anxietate la trezire, intervenția psihoterapeutică are diverse efecte. Este probabil ca persoana în cauză să sufere de o tulburare al cărei tratament trebuie să fie psihoterapia. În cazuri mai severe, se prescriu medicamente.

Folosiți tehnici de relaxare musculară la trezire

Practicarea exercițiilor musculare relaxante va ajuta la scăderea incidenței senzațiilor fizice deranjante, care, la rândul lor, întăresc gândurile negative. Efectele fizice ale anxietății ar putea fi prevenite prin aceste tehnici.

Înlocuiți respirația toracică cu respirația abdominală

Respirația superficială și toracică poate provoca hiperventilație, care la rândul său provoacă simptome fizice legate de anxietate. Aici putem menționa amețeli, vertij, palpitații și senzația de sufocare.

Atunci când persoana este relaxată, respiră mai profund. Schimbând modul în care o face (de la piept la abdomen), își poate folosi respirația ca instrument de control al anxietății.

Persoană ce simte anxietatea la trezire

Practică yoga și meditația

Yoga este una dintre cele mai calmante activități. În plus, oferă instrumente pentru a stabili o unitate între minte și corp. Aceasta va implica un control mai bun al manifestărilor fizice anxioase. Este, de asemenea, un mod de a executa relaxarea musculară, deoarece implică menținerea corpului în anumite poziții flexate.

La rândul său, meditația este o activitate care vă permite să vă eliberați de gânduri legate de trecut și viitor. Prin urmare, contribuie la un control mai bun al minții și ajută la evitarea gândurilor negative.

Evitați să beți băuturi alcoolice și cafea

Există diverse substanțe care favorizează apariția manifestărilor anxioase, precum alcoolul și cofeina. Scăderea aportului va ameliora anxietatea la trezire.

Anxietatea la trezire: concluzie

Deși este copleșitoare pentru bolnavi, problema anxietății la trezire poate fi abordată. Vă puteți face timp pentru meditație, precum și pentru a vă regla orele somn.

Consultați un profesionist dacă aveți întrebări. Pe termen mediu, anxietatea dăunează organelor și complică relațiile sociale la muncă și în familie.

S-ar putea să te intereseze...
Anxietatea socială la copii: cum să-i ajuți
Doza de SănătateCitește pe Doza de Sănătate
Anxietatea socială la copii: cum să-i ajuți

Ai auzit de anxietatea socială la copii? Aceștia au probleme în relațiile cu cei din jur și le este frică și rușine în situații banale.



  • Bourne E, Garano L. HAGA FRENTE A LA ANSIEDAD: 10 formas sencillas de aliviar la ansiedad, los miedos y las preocupaciones. [Internet]. Barcelona: Amat Editorial. 2006
  • González Ceinos Martha. Reflexión sobre los trastornos de ansiedad en la sociedad occidental. Rev Cubana Med Gen Integr  [Internet]. 2007  Mar [citado  2020  Oct  10] ;  23( 1 ). Disponible en: http://scielo.sld.cu/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S0864-21252007000100013&lng=es.
  • Fernández LOI, Jiménez HB, Alfonso ARB, et al. Manual para diagnóstico y tratamiento de trastornos ansiosos. Medisur. 2012;10(5):466-479.
  • Navas OW, Vargas BMJ . Trastornos de ansiedad: Revisión dirigida para atención primaria. Rev Med Cos Cen. 2012;69(604):497-507.
  • Sierra, Juan Carlos, Ortega, Virgilio, Zubeidat, Ihab, Ansiedad, angustia y estrés: tres conceptos a diferenciar. Revista Mal-estar E Subjetividade [Internet]. 2003;3(1):10 – 59. Recuperado de: https://www.redalyc.org/articulo.oa?id=27130102
  • Saez-Uribarri Licenciado. EVALUACIÓN DE LA ANSIEDAD EN DESPERTARES CON ACTIVIDAD ONÍRICA. 2006.
  • Galiano Ramírez, María de la Concepción, Teresa Castellanos Luna, and Teresa Moreno Mora. “Manifestaciones somáticas en un grupo de adolescentes con ansiedad.” Revista Cubana de Pediatría 88.2 (2016): 0-0.
  • Cruz-Fierro, Norma, et al. “Síntomas de ansiedad, el manejo inadecuado de las emociones negativas y su asociación con bruxismo autoinformado.” Ansiedad y estrés 22.2-3 (2016): 62-67.
  • Rodríguez Alonso, Lenay. Características de la ansiedad, depresión e ira en jóvenes hospitalizados con traumatismo craneoencefálico. Diss. Universidad Central “Marta Abreu” de Las Villas. Facultad de Ciencias Sociales. Departamento de Psicologìa, 2016.
  • Romaguera, María Nieves Lago, and Miguel Perelló del Rio. “Cuando las pesadillas son un problema. Un estudio de caso.” INFORMACIO PSICOLOGICA 119 (2020): 78-90.
  • Martínez-González, Lidia, Georgina Olvera-Villanueva, and Enrique Villarreal-Ríos. “Efecto de la técnica de respiración profunda en el nivel de ansiedad en adultos mayores.” Revista de Enfermería del Instituto Mexicano del Seguro Social 26.2 (2018): 99-104.
  • García Gómez, Lydia. “Programa de prevención de la ansiedad en adolescentes a través de la autoregulación emocional mediante la práctica de yoga.” (2019).
  • Amaya, Laura Juliana Dueñas. “Factores de predisposición genéticos y epigenéticos de los trastornos de ansiedad.” Revista Iberoamericana de Psicología: Ciencia y Tecnología 12.2 (2019): 61-68.