Anxietatea nocturnă: cauze și sfaturi pentru a o depăși
4 minute
Noaptea avem mai multe șanse să fim invadați de gânduri negative, care provoacă manifestări anxioase. Dacă persistă, pot afecta negativ bunăstarea.
Ultima actualizare: 20 mai, 2022
Anxietatea nocturnă constă însenzația de tensiune și neliniște în timpul nopții, în special înainte de a merge la culcare. Este produsă de anticiparea unei amenințări sau a unui pericol, care apare din cauza invaziei gândurilor negative în acest moment al zilei.
Acest răspuns cuprinde o serie de simptome fiziologice și cognitive neplăcute, care au un scop adaptativ. Dar, dacă sunt intense sau persistente, pot cauza probleme serioase de sănătate fizică și psihică.
Ce este anxietatea nocturnă?
Anxietatea nocturnă este o stare emoțională neplăcută de tensiune, agitație și neliniște. Apare atunci când se anticipează un posibil pericol sau amenințare și se manifestă printr-o serie de reacții fiziologice, cognitive și comportamentale. În acest caz particular, se manifestă noaptea.
Anxietatea are o funcție de adaptare și de supraviețuire. Este un mecanism de apărare pentru a face față amenințărilor vieții. Cu toate acestea, există momente în care nu facilitează o mai bună adaptare, ci dimpotrivă.
Reacția apare ca răspuns la alarme false, adică în fața unor posibile amenințări care nu există sau când pericolul tinde să fie supraestimat. Astfel, atunci când ne confruntăm cu o anxietate care apare noaptea într-un mod disproporționat față de situație, vorbim de un răspuns patologic.
Anxietatea patologică blochează răspunsurile adecvate pentru a face față vieții de zi cu zi, generează disconfort somatic, înrăutățește performanța și, în general, necesită asistență profesională. Viața de zi cu zi este afectată de dificultatea de a adormi.
Anxietatea nocturnă se caracterizează prin manifestarea unei serii de simptome somatice și cognitive noaptea, chiar înainte de culcare. Nu toată lumea trăiește la fel sau cu aceeași intensitate, pentru că totul depinde foarte mult de caracteristicile persoanei în cauză.
Printre cele mai comune semne se numără următoarele:
Creșterea ritmului cardiac: există palpitații ale inimii însoțite de o senzație de sufocare și strângere în zona pieptului.
Transpirație: abundentă, rece, fără legătură cu temperatura camerei.
Disconfort abdominal: uneori cu greață și vărsături.
Derealizare: este un sentiment de irealitate sau depersonalizare cu senzația de a fi separat de sine.
Temeri extreme: pierderea controlului sau moartea.
Cauzele anxietății nocturne
Anxietatea pe timp de noapte are cauze multiple. Un pas important pentru a o atenua este identificarea problemei care stă la baza acestor manifestări și încercarea de a o rezolva. Cele mai frecvente motive sunt următoarele:
Stres: problemele interpersonale, de muncă sau economice sunt factori care declanșează crize de anxietate. În plus, este normal ca aceste situații să invadeze mintea sub formă de gânduri negative, chiar înainte de culcare, făcând imposibilă odihna.
Evenimente traumatice:experiențe catastrofale, cum ar fi dezastrele naturale, violurile, tortura sau răpirile, printre altele, provoacă leziuni severe structurii mintale, asociate cu simptome severe de anxietate. Noaptea, când merge la culcare, persoana în cauză retrăiește aceste evenimente traumatizante.
Factori biologici: genetica joaca un rol important în apariția manifestărilor anxioase. Există oameni care sunt mai predispuși decât alții, mai ales din cauza eredității.
Gânduri distorsionate: anxietatea este o supraevaluare a amenințărilor și o subevaluare a potențialului personal. Persoana în cauză poate fi purtată de aceste gânduri în timpul somnului, ceea ce determină activarea răspunsurilor anxioase.
Sfaturi pentru a depăși anxietatea nocturnă
Dacă manifestările anxioase din timpul nopții sunt intense și apar des, cel mai bine este ca pacientul să primească asistență profesională. Poate fi o tulburare de anxietate severă, al cărei tratament este psihoterapia și, în unele cazuri, medicația. Persoana cu anxietate nocturnă poate desfășura o serie de activități care ajută la calmarea stresului.
Activități de combatere a stresului
Efectuarea unor activități fizice ajută organismul să elibereze tensiunea și, prin urmare, să fie mai relaxat. Dacă pacientul face mișcare cu 2 ore înainte de somn, va fi mai obosit și îi va fi mai ușor să adoarmă fără probleme.
Meditația și yoga sunt opțiuni excelente. În plus, se pot efectua întinderi ale corpului care eliberează tensiunea.
Tehnicile de relaxare musculară și exercițiile de respirație profundă sunt o altă alternativă. Se evită astfel tensiunea și hiperventilația, manifestări tipice ale crizelor anxioase.
Rutină
Stabilirea unui program de somn va condiționa organismul să se pregătească pentru acel moment. Acest lucru trebuie să meargă mână în mână cu evitarea folosirii dormitorului pentru muncă sau studiu, ceea ce poate duce la asocierea activităților stresante cu dormitorul.
Stimulentele precum alcoolul și cofeina trebuie evitate seara. Ele favorizează stări de anxietate din cauza acțiunii asupra sistemului nervos.
Noaptea, chiar înainte de culcare, avem mai multe șanse să fim invadați de gânduri negative. Este unul dintre momentele zilei în care mintea nu are ocupație.
Dacă manifestările anxioase cresc ca număr și intensitate, efectele pot fi dăunătoare sănătății. Este important să recunoaștem existența unei probleme și să căutăm instrumentele necesare și adecvate pentru a o rezolva.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
Bourne E, Garano L. HAGA FRENTE A LA ANSIEDAD: 10 formas sencillas de aliviar la ansiedad, los miedos y las preocupaciones. [Internet]. Barcelona: Amat Editorial. 2006.
Matud, Ma Pilar, and Juan Manuel Bethencourt. “Ansiedad, depresión y síntomas psicosomáticos en una muestra de amas de casa.” Revista Latinoamericana de Psicología 32.1 (2000): 91-106.
Fernández LOI, Jiménez HB, Alfonso ARB, et al. Manual para diagnóstico y tratamiento de trastornos ansiosos. Medisur. 2012;10(5):466-479.
Navas OW, Vargas BMJ . Trastornos de ansiedad: Revisión dirigida para atención primaria. Rev Med Cos Cen. 2012;69(604):497-507.
Sierra, Juan Carlos, Ortega, Virgilio, Zubeidat, Ihab, Ansiedad, angustia y estrés: tres conceptos a diferenciar. Revista Mal-estar E Subjetividade [Internet]. 2003;3(1):10 – 59. Recuperado de: https://www.redalyc.org/articulo.oa?id=27130102
Gorwood, P. “Comorbilidad del trastorno de ansiedad generalizada y el trastorno depresivo mayor:¿ Un ejemplo de peliotropía genética?.” European Psychiatry Spanish edition 11.3 (2004): 170-177.
Echeburúa, Enrique. Avances en el tratamiento psicológico de los trastornos de ansiedad. Pirámide, 2002.
Irurtia, Mª Jesús, Vicente E. Caballo, and Anastasio Ovejero. “Trastorno de ansiedad provocado por sustancias psicoactivas.” Behavioral Psychology/Psicología Conductual 17.1 (2009): 155-168.
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.
