Aplatizarea curbei infectărilor cu coronavirus

22 Mai, 2020
Numărul infecțiilor cu coronavirus (COVID-19) este în creștere rapidă în țara noastră. De aceea este atât de important să „aplatizăm curba”, astfel încât să putem face față acestui virus. În acest articol, îți vom explica ce este o curbă epidemiologică și ce înseamnă aplatizarea sa.
 

Expresia „aplatizarea curbei infectărilor cu coronavirus” a inundat industria media. Prima linie de apărare în stoparea răspândirii acestui virus este încercarea de a opri creșterea rapidă a numărului cazurilor persoanelor infectate. Acesta este motivul pentru care au fost puse în aplicare măsuri drastice în toată țara.

COVID-19 afectează multe sisteme de sănătate din întreaga lume. Este necesar să înțelegem ce presupune răspândirea virusului, pentru a-l putea combate.

Chiar dacă numărul de cazuri rămâne ridicat, faptul că unitățile de asistență medicale externează permanent pacienți complet vindecați reduce considerabil presiunea pusă asupra sistemului de sănătate.

Auzim tot mai des spunându-se acest lucru: mortalitatea nu este cel mai mare pericol, ci capacitatea coronavirusului de a se răspândi rapid și de pune la pământ sistemele publice de sănătate. Prin urmare, trebuie să înțelegem ce înseamnă curba de răspândire a acestui virus și cum să acționăm în consecință.

Ce știm despre aplatizarea curbei infectărilor cu coronavirus? În cele ce urmează, vom aprofunda acest subiect și implicațiile răspândirii coronavirusului. Să vedem despre ce este vorba!

Citește ultimele noutăți:

Efectele coronavirusului la nivel neurologic

Curba epidemiologică

Statistici despre coronavirus

Curbele epidemiologice oferă informații despre tiparele de răspândire a infecțiilor, cazurile izolate, perioadele de incubație și multe altele.

 

O curbă epidemiologică este o reprezentare grafică a numărului de cazuri de îmbolnăvire în funcție de datele la care boala apare. Aceasta ne oferă informații despre:

  • Modelul de răspândire a epidemiei
  • Amploarea epidemiei
  • Cazurile izolate
  • Tendințele în timp
  • Perioada de expunere și perioada de incubație

O valoare extrem de importantă în lupta împotriva COVID-19 este, fără îndoială, identificarea momentului zero în care virusul a fost transmis de la animal la om. Pentru a face acest lucru, este esențial să analizăm perioada de expunere reprezentată în curba epidemiologică.

Din păcate, omenirea a reacționat prea târziu. Virusul a început să se răspândească masiv la sfârșitul lunii februarie. Mii de pacienți se aflau deja în perioada de incubație în momentul în care autoritățile din diverse țări au impus măsuri drastice de carantinare și izolare a populației.

Astfel, estimările cercetărilor, precum cea a lui Joan C. Micó, profesor la Universitatea Politehnică din Valencia (UPV), menționează un vârf al epidemiei în jurul datei de 16 aprilie.

Curba Gompertz: o speranță pentru stoparea pandemiei de COVID-19

Curba Gompertz sau funcția Gompertz este un tip de model matematic. Este o funcție sigmoidă (lungă, în formă de S) care descrie o creștere mai lentă la începutul și sfârșitul oricărui interval de timp dat.

Funcția sa inițială a fost descrierea mortalității umane. În această perioadă, mulți epidemiologi apelează la curba Gompertz, în special pentru anticiparea răspândirii COVID-19 la nivel global:

 
  • Aplatizarea inițială corespunde detectării unei serii de cazuri izolate. Toate celelalte persoane infectate s-ar afla în perioada de incubație.
  • Apoi, aceste valori vor crește, prelungind partea înaltă a curbei „S”. În acest moment ar fi diagnosticați cei care se aflau în perioada de incubație în prima fază, precum și cei nou infectați. Această fază de creștere a numărului de cazuri de îmbolnăvire este uriașă.
  • Măsurile de prevenție adoptate joacă un rol esențial. Creșterea exponențială nu poate fi infinită, dar, în cel mai rău caz, aceasta ar fi încetinită, ajungându-se la 100% rata de infectare. Autoizolarea și detectarea rapidă a bolii atenuează creșterea rapidă a curbei. Întrucât în spațiul public nu există persoane care să poată fi expuse la infecție, modelul de răspândire a bolii nu poate fi același ca într-o situație normală.

Citește mai mult:

Vitaminele și melatonina pot combate coronavirusul?

Aplatizarea curbei infectărilor cu coronavirus nu înseamnă sfârșitul epidemiei

Aplatizarea curbei infectărilor cu COVID-19

Aplatizarea curbei infectărilor cu coronavirus nu indică sfârșitul pandemiei. Din păcate, chiar dacă situația se stabilizează, oamenii se vor îmbolnăvi și vor muri în continuare din cauza infectării cu coronavirus.

Aplatizarea curbei infectărilor cu coronavirus și limitarea deceselor este primul pas în combaterea bolii, dar nu înseamnă sfârșitul acesteia. Vor apărea în continuare pacienți noi și, din păcate, decese, dar într-un ritm mai scăzut.

Viziunea studiilor epidemiologice este la nivel global și nu la nivel individual: faptul că numărul de cazuri și de decese se stabilizează în multe locuri este o veste bună, deși aceste valori sunt încă foarte mari.

Odată ce se stabilizează, această curbă exponențială se aplatizează într-o curbă Gompertz, iar ce este mai rău trece. Dar un lucru trebuie să fie clar: chiar dacă răspândirea bolii încetinește, eradicarea completă este practic imposibilă pe termen scurt.

 

La sfârșitul acestei pandemii (care se va termina la un moment dat), vor mai exista cazuri de COVID-19, dar spitalele le vor putea trata mult mai bine, având un sistem de sănătate care funcționează normal.

  • Función de Gompertz. (s.f.). En Wikipedia. Recuperado el 31 de marzo de 2020 de https://es.wikipedia.org/wiki/Funci%C3%B3n_de_Gompertz
  • COVID-19: Curvas epidémicas. (13 de marzo 2020). En Instituto de Salud Global de Barcelona (ISGlobal). Recuperado el 31 de marzo de 2020 de https://www.isglobal.org/-/covid-19-epidemiological-curves#
  • Torok, M. (2005). Curvas Epidémicas. FOCUS on Field Epidemiology En Español, 1(5), 7. Retrieved from https://nciph.sph.unc.edu/focus/vol1/issue5/1-5EpiCurves_espanol.pdf%0Ahttps://cphp.sph.unc.edu/focus/vol1/issue5/1-5EpiCurves_espanol.pdf