Boala arterei carotide: cauze și tratament
Sistemul cardiovascular este esențial pentru funcționarea, hrănirea și întreținerea tuturor organelor corpului uman. Există mai multe patologii care compromit sănătatea arterelor și a venelor. Vreți să aflați mai multe despre boala arterei carotide? Citiți mai departe!
Carotidele sunt o pereche de artere mari care se află pe ambele părți ale gâtului. Ele sunt responsabile de furnizarea de sânge de la aortă către față, creier și diferite structuri craniene. La nivelul creierului, ele hrănesc regiuni legate de funcțiile motorii și senzoriale, precum și de vorbire, gândire și personalitate.
Boala arterei carotide crește foarte mult riscul de accidente cerebrovasculare (ACV). Studiile estimează că această afecțiune este responsabilă de mai mult de 11% din cazurile anuale de accident vascular cerebral ischemic din Argentina.
Ce este boala arterei carotide?
Boala arterei carotide se mai numește și stenoza arterei carotide. Apare atunci când există o îngustare sau blocare a acestor vase de sânge.
În general, ocluzia carotidiană este cauzată de acumularea de colesterol și depunerea de substanțe grase pe pereții arterelor carotide. Formarea plăcilor în vasele de sânge este cunoscută sub denumirea de ateroscleroză.
Blocajul vascular reduce fluxul de sânge către creier și crește riscul de accident vascular cerebral ischemic. Acesta din urma apare în cazul unei ocluzii sau întreruperi totale a irigării arterelor carotide. Oprirea fluxului sanguin către creier lasă neuronii fără oxigen și aceștia mor.
Boala arterei carotide are o bază fiziopatologică similară bolii coronariene, infarctul miocardic fiind rezultatul final al acesteia din urmă. Stenoza carotidiană poate afecta una sau ambele artere, iar tratamentul precoce îmbunătățește calitatea vieții.
Simptome comune
În cele mai multe cazuri, boala arterei carotide progresează lent și trece neobservată în stadiile incipiente. Se întâmplă adesea ca această afecțiune să nu genereze niciun semn până când nu se agravează.
Atacurile ischemice tranzitorii sunt episoade bruște care apar din cauza ocluziei temporare a unui vas cerebral de calibru mic. Durata variază de la câteva minute la câteva ore. Manifestările dispar complet în 24 de ore, dar persistența lor indică diagnosticul de AVC.
În ambele cazuri, pot exista următoarele simptome:
- Slăbiciune bruscă a unui membru sau pe jumătate de corp
- Paralizia unui braț sau a unui picior pe o parte a corpului
- Incapacitatea de a efectua anumite mișcări
- Pierderea capacității de a coordona mișcările
- Confuzie, amețeli și dureri de cap severe
- Pierderea senzațiilor la nivelul feței sau al corpului
- Amorțeală sau parestezie la nivelul extremităților
- Vedere încețoșată sau pierderea completă a vederii
- Dificultate de a articula cuvintele și de a vorbi clar
Dacă observați un simptom de accident vascular cerebral, solicitați asistență medicală cât mai curând posibil. Este o afecțiune cu risc ridicat de mortalitate, care necesită intervenție rapidă.
Ce cauzează boala arterei carotide?
Cercetările afirmă că principala cauză a bolii carotidei este ateroscleroza. Este cauzată de acumularea și aglomerarea de colesterol, calciu, resturi celulare și țesut fibros în pereții vaselor de sânge. Rezultatul final este placa ce blochează fluxul normal de sânge în artere.
În general, pereții carotidelor supuse acestui fenomen tind să devină mai duri în timp, îngustând lumenul vascular. Arterele nu vor putea menține un flux adecvat către organele vitale.
Factori de risc
Există o mare varietate de afecțiuni care cresc șansa de a dezvolta boala arterei carotide. Majoritatea factorilor de risc sunt similari cu cei ai altor afecțiuni cardiovasculare, printre care se numără:
- Stilul de viață sedentar
- Sexul masculin
- Apneea în somn
- Diabetul zaharat
- Tensiunea arterială crescută
- Obezitatea și supraponderalitatea
- Consumul excesiv de alcool
- Rasa hispanică și afro-americană
- Consumul de tutun
- Vârsta avansată (peste 65 de ani)
- Nivelul ridicat de trigliceride și colesterol rău (LDL)
- Istoric familial de ateroscleroză și afecțiuni cardiovasculare
Complicații asociate
Stenoza carotidiană aterosclerotică sau ocluzia cauzează aproximativ 30% din cazurile de ischemie cerebrovasculară, potrivit cercetărilor. Aceasta este o complicație cu risc ridicat, cu o rată ridicată a mortalității dacă nu se administrează un tratament în timp util.
Accidentele vasculare cerebrale cauzate de boala carotidă au următoarele mecanisme:
- Scăderea aportului de sânge
- Tromb din cauza rupturii plăcilor aterosclerotice
- Formarea cheagurilor și obstrucția lumenului vascular
Cum este diagnosticată boala arterei carotide?
Boala arterei carotide este aproape întotdeauna diagnosticată târziu, după ce apare un anumit tip de accident vascular cerebral. În acest caz, analiza detaliată a cauzei declanșatoare are ca rezultat identificarea stenozei carotide.
În mod similar, în timpul unui examen fizic amănunțit pot exista anumite constatări care să-l determine pe medic să suspecteze un blocaj de arteră carotidă. Un semn al acestei patologii este percepția unui sunet sau murmur anormal, asemănător unui fluierat, în timpul auscultării gâtului cu stetoscopul.
În plus, medicul specialist evaluează abilitățile neurologice, precum și abilitățile fizice și mintale. Există mai multe teste care sunt foarte utile în diagnosticarea bolii arterei carotide:
- Ecografia
- Angiografia cerebrală
- Imagistica prin rezonanță magnetică (RMN)
- Tomografia computerizată (CT)
Descoperiți: Ce faci în caz de stop cardiorespirator?
Tratamentul bolii carotidiene
Tratamentul stenozei carotide are scopul de a opri evoluția și progresia bolii. Obiectivul principal este de a preveni accidentul vascular cerebral. Planul terapeutic depinde de gradul de ocluzie și de starea generală de sănătate.
Este necesar să apară schimbări în stilul de viață. În acest sens, se recomandă o dietă sănătoasă, mișcare, pierdere în greutate, evitarea fumatului și reducerea aportului de sare.
În cazurile ușoare până la moderate, specialistul prescrie medicamente pentru controlul tensiunii arteriale și prevenirea formării plăcilor aterosclerotice. De asemenea, la persoanele în vârstă pot fi prescrise antiagregante, cum ar fi aspirina, precum și anticoagulante.
În boala severă a arterei carotide sau la persoanele cu antecedente de accident vascular cerebral, intervenția chirurgicală este cel mai bun tratament. Opțiunile sunt următoarele:
- Endarterectomia carotidiană: este procedura de elecție pentru îndepărtarea blocajului arterelor carotide. Constă în disecție vasculară în vederea extragerii plăcii de ateroscleroză.
- Angioplastie carotidiană cu stentare – utilizată în cazuri avansate care nu pot fi rezolvate prin endarterectomie. În timpul procedurii, un mic balon este introdus în vasul de sânge pentru a-l extinde. Apoi, se folosește o plasă sau un stent pentru a preveni îngustarea vasculară.
Un stil de viață sănătos este esențial pentru a evita boala arterei carotide
Boala arterei carotide este o patologie asociată cu formarea plăcilor aterosclerotice. Riscul de mortalitate este mare la persoanele cu obiceiuri nesănătoase care accelerează evoluția patologiei.
O dietă echilibrată, precum și practicarea unor activități fizice, îmbunătățesc foarte mult calitatea vieții și prognosticul pe termen lung. Dacă aveți nelămuriri, nu ezitați să consultați medicul.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Sposata L. Enfermedad carotídea aterosclerótica extracraneal. Neurología Argentina. 2011; 3(1): 25-63.
- Consenso de Estenosis Carotídea. Rev. argent. cardiol. 2006; 74( 3 ): 160-174.
- Reina T, Martínez I. Las carótidas enfermas. Libro de salud cardiovascular. 2010; 4(1): 527- 535.
- Villaverde J, Gallardo F. La endarterectomía carotídea debe persistir como la técnica de elección para la mayoría de los pacientes con estenosis carotídea en la era endovascular. Sociedad Española de Angiología. 2016; 68(2):127-138.