Bolile cardiace congenitale: câteva informații de bază - Doza de Sănătate
 

Bolile cardiace congenitale: câteva informații de bază

Boala cardiacă congenitală reprezintă cel mai răspândit tip de malformație congenitală. Nivelul de severitate și tratamentul recomandat variază de la un caz la altul. În prezent, rata de supraviețuire a pacienților cu această tulburare a crescut semnificativ.
Bolile cardiace congenitale: câteva informații de bază

Ultima actualizare: 09 august, 2022

Bolile cardiace congenitale reprezintă o problemă care afectează aproximativ 1% din nou-născuți. Acestea survin în timpul sarcinii, pe măsură ce inima fătului se dezvoltă. Termenul „congenital” înseamnă o patologie prezentă la naștere.

Statisticile indică faptul că bolile cardiace congenitale reprezintă cel mai răspândit tip de malformație congenitală. Datorită progreselor științifice, numărul adulților cu asemenea probleme de sănătate este mai mare decât cel al bebelușilor care se nasc cu ele.

Cu alte cuvinte, din ce în ce mai multe persoane cu o boală cardiacă congenitală reușesc să supraviețuiască. Desigur, pacienții care ajung la maturitate au nevoie de monitorizare permanentă pentru a evita complicațiile.

Ce sunt bolile cardiace congenitale?

Desen ilustrând o inimă afectată de una dintre bolile cardiace congenitale

Există mai multe tipuri de boli cardiace congenitale. Tulburările din acest grup au drept trăsătură comună prezența unor alterări structurale la nivelul inimii.

Aceste alterări survin din cauza formării incorecte a inimii în perioada embrionară. De pildă, inima bebelușului începe să se formeze încă de la concepție, dar dezvoltarea sa se finalizează abia în a șaptea săptămână a sarcinii.

În mod normal, inima trebuie să parcurgă anumite stadii succesive pentru a se forma. Bolile cardiace congenitale survin atunci când unul dintre aceste stadii nu este parcurs la timp. Drept consecință, inima fătului va fi anormală.

Cauzele bolilor cardiace congenitale

Cauza exactă a unei boli cardiace congenitale este, în majoritatea cazurilor, imposibil de determinat. Însă Organizația Mondială a Sănătății a scos în evidență anumiți factori care cresc riscul de a suferi de asemenea patologii. Printre aceștia, se numără:

  • Factorii genetici: Istoricul familial a fost asociat unui risc crescut de a avea o boală cardiacă congenitală. Asemenea tulburări sunt frecvente și la pacienții cu sindroame cromozomiale sau genetice, cum ar fi sindromul Down sau sindromul DiGeorge.
  • Infecțiile: Dacă mama suferă de o infecție precum sifilisul sau rubeola, riscul ca embrionul să dezvolte malformații crește.
  • Problemele nutriționale: În acest caz, mama fie este supraponderală, fie prezintă un exces de vitamina A sau o carență de iod sau folat. Aceasta poate suferi și de boli ca diabetul zaharat, care cresc riscul de dezvoltare anormală a fătului.
  • Factorii de mediu: Expunerea la diverse substanțe chimice, consumul de alcool și/sau de tutun și utilizarea anumitor medicamente pot duce la un risc crescut de boli cardiace congenitale.

Simptomele bolilor cardiace congenitale și principalele subtipuri

Desen ilustrând o inimă bolnavă

Simptomele bolilor cardiace congenitale tind să apară imediat după naștere sau câteva luni mai târziu. Principalele semne care pot fi observate la nou-născuți sunt:

  • Dificultăți de hrănire
  • Respirație accelerată
  • Buze vineții
  • Stoparea creșterii

Există trei categorii principale de boli cardiace congenitale:

  • Problemele rezultate în urma unui flux sanguin mărit la nivelul plămânilor, din cauza căruia aceste organe sunt nevoite să depună un efort excesiv. În această categorie intră:
    • Persistența de canal arterial
    • Comunicarea interatrială sau interventriculară
    • Canalele atrioventriculare
  • Problemele asociate unui flux sanguin deficitar la nivelul plămânilor, din cauza cărora organismul nu primește suficient oxigen. O consecință a acestui fenomen este învinețirea buzelor. Pot rezulta malformații ca:
    • Atrezia triscupidiană
    • Atrezia pulmonară
    • Transpunerea marilor artere
    • Tetralogia Fallot
    • Orificiul dublu al ventriculului drept
    • Trunchiul arterial
  • Probleme când întregul corp nu beneficiază de un flux sanguin adecvat. Cavitățile malformate ale inimii sau blocajele vaselor sanguine pot împiedica sângele să circule prin corp. În această categorie intră coarcta de aortă și stenoza aortică.

Alte informații importante

Pentru a preveni bolile cardiace congenitale, viitoarele mămici ar trebui să se supună unui control medical în mod regulat. Totodată, ele nu trebuie să folosească decât medicamentele prescrise de medicul care le monitorizează și este recomandat să evită expunerea la substanțe chimice nocive.

Dacă o femeie gravidă suferă de diabet zaharat, ea trebuie să-și țină glicemia sub control. Însă, indiferent cât de multă grijă avem de noi, bolile cardiace congenitale nu pot fi mereu prevenite. Factorii genetici joacă un rol important în declanșarea lor.

Bolile cardiace congenitale prezintă grade diferite de severitate. Totul depinde de natura și de gravitatea malformațiilor. Uneori patologiile trebuie tratate încă de la naștere, iar alteori pot fi controlate în perioada creșterii.


Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.


  • Granado, F. M., & de Cardiología Pediátrica, S. (2008). Epidemiología de las cardiopatías congénitas. Servicio de Cardiología Pediátrica, Hospital Infantil Universitario La Paz, Madrid.[Consultado el 10 de junio de 2013]. Disponible en www.secardioped/protocolos.es
  • Friesen, R. H. (2010). Cardiopatía congénita. In Anestesia. Secretos. https://doi.org/10.1016/b978-84-8174-941-0.50061-6
  • Born, D. (2009). 8. Cardiopatia congênita. Arquivos Brasileiros de Cardiologia. https://doi.org/10.1590/s0066-782×2009001300008

Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.