Bolile corzilor vocale

Mulți dintre noi au suferit de una sau mai multe dintre cele mai frecvente boli ale corzilor vocale. Toți ne-am pierdut vocea sau cunoaștem pe cineva care a avut disfonie recent. Vrei să afli mai multe despre această problemă de sănătate?
Bolile corzilor vocale

Ultima actualizare: 29 Noiembrie, 2020

Corzile vocale sunt originea vibrațiilor care ne permit să comunicăm prin vorbire. Bolile corzilor vocale sunt mai puțin cunoscute de populația generală. Din păcate, toate afectează vocea.

Corzile vocale sunt situate în laringe. De fapt, acestea reprezintă mușchi mici atașați în partea superioară a acestei structuri. Deasupra lor, există pliuri care nu sunt compuse din mușchi, numite „corzi vocale false”. Deși nu îndeplinesc aceeași funcție, și acestea intervin în vorbire.

În acest articol, vom analiza cele mai frecvente boli care pot afecta corzile vocale.

Bolile corzilor vocale

Cele mai frecvente boli ale corzilor vocale pot fi numărate pe degetele unei mâini. Acestea sunt principalele tulburări vocale de care suferă oamenii. Apariția lor este condiționată, de obicei, de un anumit element de risc. Profesorii, de exemplu, din cauza profesiei lor, se află într-o stare constantă de încordare vocală. De asemenea, cei care lucrează afară în climate reci sunt predispuși la disfonie.

Unele tulburări au o origine infecțioasă, în timp ce altele apar din cauza utilizării în exces a vocii. În acest caz, apar modificări anatomice din cauza frecării dintre corzile vocale. Uneori, este destul de greu să diagnostichezi boala la început, atunci când simptomele abia încep să se dezvolte.

Cele mai frecvente boli ale corzilor vocale sunt următoarele:

  • Noduli
  • Laringită
  • Polipi

Să aruncăm o privire mai atentă asupra fiecăreia dintre ele.

Bărbat care are o durere în gât
Bolile corzilor vocale pot fi de origine infecțioasă sau pot apărea din cauza utilizării excesive a vocii.

1. Nodulii corzilor vocale

Nodulii corzilor vocale sunt formațiuni benigne, voluminoase. Aceștia sunt situați la capetele corzilor și închid spațiul prin care ar trebui să treacă aerul. De aceea, vocea este afectată.

De obicei, simptomul inițial este o schimbare a tonului vocii. Persoana afectată va observa că nu poate vorbi așa cum o făcea înainte sau cu aceeași intensitate și același ton pe care îl avea înainte de leziuni.

Cauza principală a nodulilor vocali este utilizarea excesivă a vocii. Din acest motiv, experții consideră faptul că aceasta este o boală profesională, tipică profesorilor sau cântăreților care își folosesc vocea pentru perioade lungi de timp.

Cu toate acestea, și alte persoane pot suferi de noduli de pe corzile vocale. Anumiți factori de risc pot favoriza apariția tulburării. Fumătorii au o probabilitate mai mare de a dezvolta noduli, deoarece nicotina acționează ca un iritant pentru corzile vocale. În mod similar, refluxul gastroesofagian este o boală care poate deteriora aceeași zonă a laringelui. Acidul din stomac se deplasează către căile respiratorii, erodând membranele mucoase.

Din fericire, acești noduli sunt întotdeauna benigni. Aceasta înseamnă că nu pot evolua într-o boală malignă, cum ar fi cancerul laringelui. Acest lucru permite o abordare conservatoare la început, cu antiinflamatoare și reeducare vocală. De obicei, logopezii sunt cei care efectuează această terapie.

Dacă nodulul este destul de mare și nu răspunde la măsurile conservatoare sau dacă nu pare să existe prea multe posibilități de ameliorare a situației, medicii pot alege să efectueze o intervenție chirurgicală. Ulterior, pacientul va avea nevoie de recuperare vocală.

2. Laringită

Inflamația laringelui din diferite cauze este cunoscută sub numele de laringită. Deși termenul se referă la o acumulare de lichid în întreaga structură a organului, laringita afectează cel mai mult corzile vocale.

Din acest motiv, cel mai frecvent simptom este disfonia. Vocea devine răgușită sau dispare complet. Dacă dispare complet, atunci numim afecțiunea afonie. Laringita este destul de persistentă, mai mult decât faringita și poate dura până la trei săptămâni.

Alături de schimbarea vocii, apare și o tuse uscată, iritativă, cauzată de lipsa glandelor din laringe. Deoarece nu poate fi lubrifiat, corpul nu produce mucusul necesar pentru a expulza agentul iritant, fie că este un microorganism sau un corp străin inert.

Cauzele sunt aproape întotdeauna infecțioase, iar virușii sunt cei mai comuni agenți cauzali. Sezonul rece predispune la majoritatea afecțiunilor tractului respirator superior.

Deoarece sunt infecții virale, medicii nu recomandă antibiotice, cu excepția cazului în care există o suprainfecție bacteriană sau cauza este un microb sensibil la aceste medicamente. Tratamentul este pur și simplu simptomatic.

De obicei, medicii ne recomandă să ne odihnim vocea și să luăm antiinflamatoare pentru a reduce lichidul acumulat în țesuturile laringelui. De asemenea, putem folosi nebulizatoare pentru a face mucusul mai fluid. Medicii nu vor lua o probă din laringe decât dacă suspectează prezența unei infecții bacteriene.

Femeie afectată de bolile corzilor vocale
Laringita este una dintre afecțiunile care compromite cel mai mult sănătatea corzilor vocale. Adesea, boala este de origine virală.

3. Polipii corzilor vocale

În cele din urmă, avem polipii. Aceștia sunt foarte asemănători cu nodulii, deși nu chiar la fel. În general, polipii sunt proeminențe pe corzile vocale care obstrucționează spațiul prin care ar trebui să treacă aerul.

Este o boală frecventă a corzilor vocale, iar medicii o diagnostichează atunci când pacientul vine la control cu probleme vocale. Pierderea vocii și schimbarea tonului sunt simptome care indică necesitatea stabilirii unui diagnostic.

De asemenea, polipii pot apărea și din cauza utilizării excesive a vocii, în acest caz boala numindu-se „polipoză degenerată”. Acest lucru arată faptul că procesul de bază este o schimbare a țesutului corzilor vocale.

Dincolo de examinarea fizică, specialistul poate efectua un test complementar pentru a confirma prezența polipilor. Acest test este laringoscopia, efectuată cu un dispozitiv flexibil care se introduce prin nas. Cu ajutorul luminii și al unei camere foarte mici, specialistul poate observa starea actuală a corzilor vocale.

Ce trebuie să faci dacă ai una dintre bolile corzilor vocale

Dacă suspectezi prezența unui nodul vocal sau a unui polip, cel mai bine este să consulți un otorinolaringolog. Acest specialist are toate cunoștințele necesare pentru a stabili un diagnostic corect. În cazul laringitei cu disfonie persistentă, și medicul de familie te poate ajuta. Oricare ar fi cazul, cel mai bine este să ceri părerea unui specialist înainte de a lua medicamente pe cont propriu.

S-ar putea să te intereseze...
Simptomele și tratamentele cancerului tiroidian
Doza de Sănătate
Citește pe Doza de Sănătate
Simptomele și tratamentele cancerului tiroidian

Citește mai departe pentru a afla totul despre simptomele și tratamentele cancerului tiroidian. Nu ignora niciodată un nodul apărut la gât!



  • Fernández, Luis Castejón. “Prevención de disfonías funcionales en el profesorado universitario: tres niveles de acción preventiva.” Aula abierta 42.1 (2014): 9-14.
  • Montaner, A. Escribano. “Disfunción de las cuerdas vocales.” ANALES ESPAÑOLES DE PEDIATRÍA 56.SUPLEMENTO 2 (2002): 59.
  • Moreno, María del Prado Palomino, et al. “Disfonías y nódulos de las cuerdas vocales en personal docente de Navarra.” Archivos de prevención de riesgos laborales 16.4 (2013): 182-186.
  • Halawa, Wasim Elhendi, Antonio Rodríguez Fernández-Freire, and Sofía Santos Pérez. “Estudio epidemiológico de los pacientes con nódulos vocales.” Revista de Logopedia, Foniatría y Audiología 32.4 (2012): 164-170.
  • Blecuaa, M. Callén, C. Pardos Martínezb, and M. Praena Crespoc. “Patología respiratoria prevalente: rinitis alérgica, bronquiolitis, sinusitis, laringitis.” Revista Pediatría de Atención Primaria 9.Suplemento 2 (2007).
  • Aubry, K., A. El Sanharawi, and A. Pommier. “Laringitis agudas del adulto.” EMC-Otorrinolaringología 46.1 (2017): 1-9.
  • Saavedra-Mendoza, Ana Graciela M., and Matsuharu Akaki-Caballero. “Guía de práctica clínica de disfonía basada en evidencia.” Anales de Otorrinolaringología Mexicana. Vol. 59. No. 3. 2014.
  • Moncayo Fernández, Carla Valeria, and Irvin Santiago Parrales Herrera. “Determinación de las causas más comunes de disfonía crónica halladas mediante laringoscopia directa en pacientes adultos sin signos o síntomas de infección de la vía respiratoria en el Área de Otorrinolaringología del Hospital Teodoro Maldonado Carbo durante en año 2015.” (2016).
  • Ranchal Sánchez, Antonio, and Manuel Vaquero Abellán. “Protocolo para la vigilancia de la salud del profesorado con atención a la enfermedad profesional.” Medicina y Seguridad del Trabajo 54.211 (2008): 47-60.
  • Borobia Pérez, Ana I. Factores predictivos de enfermedad profesional (nódulos en las cuerdas vocales) en profesores de enseñanza primaria y secundaria. Diss. Universidad Complutense de Madrid, 2018.