Când se termină creșterea la fete și băieți?
Este normal ca părinții să întrebe medicul pediatru când se termină creșterea la fete și băieți. Subiectul a dat naștere unor studii multiple care analizează atât genele, cât și variabile precum aspectele geografice și socioeconomice.
În mod cert, genul are o influență asupra creșterii. În general, fetele se dezvoltă mai devreme decât băieții. Încă de la vârsta de 8 ani, pot exista schimbări hormonale care nu apar la băieți decât în jurul vârstei de 10 ani.
Cu această diferență de aproximativ doi ani, schimbările în procesul de a deveni adult vor continua să aibă loc. Din acest motiv, în timpul adolescenței, există un moment în care această marjă devine foarte evidentă în rândul colegilor de clasă.
La începutul unui nou an școlar, pare că doar fetele au crescut și corpul lor a suferit schimbări. Șoldurile lor sunt mai accentuate, iar sânii sunt mai vizibili. Adesea, un an mai târziu, băieții vor avea o musculatură întărită și vor fi mai înalți decât fetele.
De ce creștem și când se termină creșterea la fete și băieți??
Ființele umane cresc ca parte a evoluției și dezvoltării fizice. Este un proces fiziologic care are loc treptat, pe măsură ce oasele se lungesc, ne îngrășăm și ajungem la maturitate.
Cele mai notabile puseuri de creștere apar în primul an de viață, între 5 și 7 ani, apoi în adolescență. Aceasta din urmă este cunoscută sub numele de creștere pubertară și constituie ultimul moment de creștere rapidă la băieți și fete. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), aceasta apare între 10 și 19 ani.
Această etapă este însoțită și de alte schimbări emoționale și fizice. Paralel cu creșterea accelerată a oaselor apare și creșterea laringelui; acest lucru face ca vocea să devină mai intensă și mai profundă. Pe de altă parte, mușchii sunt mai definiți, iar părul crește pe organele genitale, față și alte părți ale corpului.
În cazul fetelor, debutul menstruației pare să marcheze un ritm care încetinește treptat creșterea. După menstruație, fetele nu mai cresc mai mult de 2.5 – 5 cm. Până în acest moment, fetele cresc în înălțime. Și, deși nu toate ating forma fizică definitivă, se apropie de maxim. În general, fetele încetează să crească la vârsta de aproximativ 14 sau 16 ani, în timp ce băieții încetează să crească între 16 și 18 ani.
Pentru băieți, perioada se poate extinde. Unii continuă să crească, deși foarte ușor, până la vârsta de 21 de ani. Acest lucru are loc într-un mod mult mai lent decât la pubertate. Dezvoltarea masei musculare continuă până la vârsta de aproximativ 24 de ani.
Vezi și:
Care sunt factorii care determină când se termină creșterea?
Creșterea, atât la bărbați, cât și la femei, este foarte dependentă de genetică. Cu toate acestea, și alți factori joacă un rol important.
Înălțimea pe care o ating oamenii este legată de calitatea dietei și a somnului. O dietă sănătoasă și echilibrată va oferi vitaminele și mineralele necesare dezvoltării corecte a oaselor și mușchilor.
Dar cum influențează somnul creșterea? Când dormim, corpul produce hormoni, inclusiv hormonul de creștere, numit somatotropină. Acesta este încă un motiv pentru care ar trebui să avem obiceiuri corecte de odihnă, în funcție de numărul de ore necesare adaptat vârstei.
Și hormonii tiroidieni au o influență directă asupra dezvoltării osoase. Prin urmare, hipotiroidismul, uneori dobândit genetic, este legat de problemele de creștere la copii.
O persoană sănătoasă va crește din momentul în care a fost concepută. Observăm acest lucru în mod natural acasă, pe măsură ce mărimea hainelor sau a pantofilor se schimbă. Atunci când creșterea se oprește într-un mod nepotrivit sau neobișnuit, este necesar un consult medical.
Poate fi stimulată creșterea?
Unii medici afirmă că este posibil să stimulăm creșterea înainte de pubertate sau la începuturile sale. Acest lucru implică administrarea de suplimente proteice și multivitamine. Suplimentele ajută adolescenții, indiferent că sunt băieți sau fete, să aibă o statură superioară celei la care ar fi putut ajunge în medie datorită genelor moștenite.
Alții cred în tratamentele hormonale sau în practicarea sportului. Chiar dacă ideea că baschetul sau înotul te face să câștigi centimetri în plus este un mit, sportul este recomandat. La urma urmei, activitatea fizică este necesară pentru sănătate și pentru a menține un echilibru sănătos între corp și minte.
În ciuda recunoașterii faptului că factorul genetic este esențial, încurajarea sporturilor sănătoase și a obiceiurilor de odihnă este o idee excelentă. Toate acestea trebuie însoțite de o dietă echilibrată.
Ce se poate schimba atunci când băieții și fetele încetează să crească?
Principalele cauze ale modificărilor creșterii au legătură cu bolile cronice ale organelor, cum ar fi rinichii, ficatul, tractul gastro-intestinal sau inima. Orice altă afecțiune care se dezvoltă la nivelul sistemului nervos central sau al oaselor poate influența creșterea.
Alte afecțiuni congenitale sau boli endocrine, cum ar fi diabetul și anomaliile cromozomului X, pot fi, de asemenea, originea problemelor de creștere. Factorii socio-economici care duc la malnutriție, în special în primii ani ai copilăriei, care sunt esențiali pentru dezvoltarea viitoare, joacă un rol important în afectarea creșterii.
Malnutriția în primii ani de viață sau pentru o perioadă lungă de timp afectează înălțimea finală, indiferent de genele care indică o înălțime peste medie.
Inversarea acestor efecte presupune controale regulate la un medic specializat în dezvoltare și creștere. Profesionistul îi va prescrie pacientului tratamente. Deși acest lucru nu garantează creșterea, merită încercat.
Îți recomandăm:
Vârsta la care se termină creșterea este multifactorială
Deși este adevărat că genetica joacă un rol major în determinarea momentului în care ne oprim din creștere și în determinarea înălțimii finale, știm deja că mediul și nutriția sunt foarte importante. Având în vedere acest lucru, UNICEF ne oferă o broșură despre „Evaluarea creșterii copiilor”, care este dedicată îndrumărilor privind nutriția sănătoasă.
Același document conține tabele cu procente medii pentru fete și băieți. Acestea sunt ghiduri practice cu ajutorul cărora putem păstra acasă un grafic al înălțimii și al greutății copiilor noștri.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Aguirre, M., Reyes, Y., Ramírez, M., Lara, M., Briceño, Y., & Paoli, M. (2013). Enfoque Diagnóstico Inicial del Paciente con Talla Baja. Revista Venezolana de Endocrinología y Metabolismo, 11(3), 168-179. Disponible en: http://ve.scielo.org/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S1690-31102013000300008&lng=es&tlng=es.
- Andrea Contreras, S. (2013). Sueño a lo largo de la vida y sus implicancias en salud. Revista médica Clínica Las Condes, 24(3), 341–349. Disponible en: https://doi.org/10.1016/s0716-8640(13)70171-8
- Barrena, E. G., & Ampuero, J. C. (2019). Traumatologia Y Ortopedia: Generalidades (E. Gomez Barrena & J. Cordero Ampuero, Eds.). Elsevier. Disponible en: https://books.google.at/books?id=D8rSDwAAQBAJ
- Comité Nacional de Medicina del Deporte Infantojuvenil. (2018). Entrenamiento de la fuerza en niños y adolescentes: beneficios, riesgos y recomendaciones. Archivos argentinos de pediatria, 116(6), S82–S91. Disponible en: https://doi.org/10.5546/aap.2018.s82
- Fajardo, U. V. S. (n.d.). La voz en la adolescencia. Sus cuidados. Universidad de la Salud Manuel Fajardo. Disponible en: http://uvsfajardo.sld.cu/la-voz-en-la-adolescencia-sus-cuidados
- Fondo de las Naciones Unidas para la Infancia [UNICEF]. (2012). Evaluación del crecimiento de niños y niñas. Material de apoyo para equipos de atención primaria de la salud. Disponible en: http://files.unicef.org/argentina/spanish/Nutricion_24julio.pdf
- Güemes-Hidalgo, H., Ceñal González-Fierro, M.J., Hidalgo Vicario, M.I. (2017). Pubertad y adolescencia. ADOLESCERE. Revista de Formación Continuada de la Sociedad Española de Medicina de la Adolescencia, 5(1), 7-22. Disponible en: https://www.adolescenciasema.org/ficheros/REVISTA%20ADOLESCERE/vol5num1-2017/07-22%20Pubertad%20y%20adolescencia.pdf
- Kaplowitz, P. B. (2008). Link between body fat and the timing of puberty. Pediatrics, 121 Suppl 3(Supplement_3), S208-17. Disponible en: https://doi.org/10.1542/peds.2007-1813F
- Merino Andréu, M., Álvarez Ruiz de Larrinaga, A., Madrid Pérez, J. A., Martínez Martínez, M. Á., Puertas Cuesta, F. J., Asencio Guerra, A. J., Romero Santo-Tomás, O., Jurado Luque, M. J., Segarra Isern, F. J., Canet Sanz, T., Giménez Rodríguez, P., Terán Santos, J., Alonso Álvarez, M. L., García-Borreguero Díaz-Varela, D., & Barriuso Esteban, B. (2016). Sueño saludable: evidencias y guías de actuación. Documento oficial de la Sociedad Española de Sueño. Revista de neurologia, 63(S02), 1. Disponible en: https://doi.org/10.33588/rn.63s02.2016397
- Organización Panamericada de Salud. (2011). Patrones de crecimiento infantil de la OMS. Disponible en: https://www.who.int/childgrowth/standards/tr_summary_spanish_rev.pdf
- Ponchetti, J., Ponczosznik, D., Filártiga, P., & Testa, N. (2018). Entrenamiento de la fuerza en niños y adolescentes: beneficios, riesgos y recomendaciones. Archivos Argentinos de Pediatria, 116(6). Disponible en: https://doi.org/10.5546/aap.2018.s82
- UNICEF Uruguay. (n.d.). ¿Qué es la adolescencia? Unicef.org. Disponible en: https://www.unicef.org/uruguay/que-es-la-adolescencia
- Romero Sacoto, L. A., Gonzáles León, F. M., Abad Martínez, N. I., Ramírez Coronel, A. A., & Guamán Gañay, M. I. (2020). El zinc en el tratamiento de la talla baja. Revista Universidad y Sociedad, 12(2), 341–349. http://scielo.sld.cu/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S2218-36202020000200341
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.