Logo image
Logo image

Caracteristicile și simptomele osteoartritei șoldului

4 minute
Osteoartrita șoldului evoluează lent și poate afecta ambele părți ale corpului. Durerea este cel mai recurent simptom și poate fi ameliorată prin odihnă.
Caracteristicile și simptomele osteoartritei șoldului
Alejandro Duarte

Verificat și aprobat de biotehnologul Alejandro Duarte

Ultima actualizare: 21 decembrie, 2022

Osteoartrita șoldului este uzura cartilajului hialin prezent la fiecare capăt al articulației. Acest cartilaj acoperă osul pentru a-l proteja împotriva frecării și, de asemenea, reduce impactul șocurilor. Află care sunt caracteristicile și simptomele osteoartritei șoldului!

Un dezechilibru cauzat de traume, defecte genetice și chiar utilizarea incorectă a articulației scade capacitatea de a reține apa în cartilaje. Acest lucru duce la uzura progresivă a articulației, până când oasele se deformează. Astfel, apar durerile și pierderea mobilității.

Osteoartrita șoldului – cauze și factori de risc

 

Some figure

Există mai multe afecțiuni care duc la apariția osteoartritei șoldului. De exemplu, există un factor genetic.

Malformațiile membrelor sunt, de asemenea, o problemă predispozantă, în special cele de la extremitățile inferioare care susțin greutatea corporală. Din acest motiv, supraponderalitatea supraîncarcă șoldurile și genunchii, crescând posibilitatea de degenerare.

Practicarea unor sporturi intense, precum și anumite munci grele pot duce la apariția osteoartritei, în special la nivelul extremităților inferioare. Anumite căderi și lovituri pot duce, de asemenea, la debutul timpuriu al bolii, deoarece o fractură poate deplasa articulația.

În general, această afecțiune se manifestă la adulți cu vârsta de peste 50-60 de ani. Cu toate acestea, osteoartrita șoldului apare și la tineri. Însă vorbim despre cazuri excepționale.

Citește și:

Osteoartrita coloanei vertebrale: simptome și tratament

Simptomele osteoartritei șoldului

Durerea este cel mai important simptom și se manifestă adesea în zona inghinală, în coapsă, pe interiorul coapselor și chiar la genunchi. Durerea este corelată cu activitatea fizică și ameliorată prin odihnă. Este un tip de „durere mecanică”, deși este destul de diferită de durerea inflamatorie articulară. Durerile inflamatorii articulare persistă chiar și în perioadele de odihnă fizică.

Boala afecta ambele șolduri. Totuși, de obicei, unul dintre șolduri este sănătos.

Un alt simptom al osteoartritei șoldului este pierderea capacității de mișcare, ceea ce face dificilă desfășurarea activităților zilnice. Atât durerea, cât și dizabilitatea sunt progresive, deși evoluția este diferită la fiecare persoană. Șchiopătatul este un alt simptom al osteoartritei șoldului și se manifestă ca o balansare caracteristică a corpului atunci când boala afectează ambele articulații.

Osteoartrita șoldului evoluează progresiv de-a lungul anilor, în funcție de nivelul de activitate. Mulți oameni pot duce o viață normală dacă primesc un tratament adecvat.

Diagnosticul

Medicii diagnostichează boala examinând simptomele și caracteristicile pacienților. În plus, explorează articulația șoldului și mișcările sale. Acesta este modul în care majoritatea specialiștilor evaluează gradul de osteoartrită pe care o persoană îl poate avea.

În plus, medicii fac o radiografie a șoldului pentru a confirma diagnosticul. Prin intermediul acesteia, ei pot observa modificările tipice cauzate de osteoartrita șoldului. Acest lucru le permite să caute semne de uzură în articulația șoldului și să stabilească un grad de severitate.

Nu există nicio relație directă între intensitatea degenerării și simptome. Un șold puternic uzat ar putea fi nedureros, chiar dacă ar putea fi mai rigid.

Tratamentul osteoartritei șoldului

Some figure

Tratamentul osteoartritei șoldului are ca scop ameliorarea durerii și tratarea dizabilității funcționale. Din acest motiv, medicul ar putea alege să prescrie anumite medicamente pacientului.

  • Analgezicele sunt cele mai utilizate medicamente; reduc durerea și scad rigiditatea articulațiilor. Cel mai frecvent calmant al durerii este acetaminofenul.
  • Antiinflamatoarele nesteroidiene se utilizează atunci când durerea este acută.
  • Condroprotectoarele sunt substanțe constitutive ale cartilajului articular și scad durerea. Glucozamina și sulfatul de condroitină fac parte din acest grup.
  • Terapia interarticulară sau infiltrațiile constă în administrarea de substanțe antiinflamatoare în interiorul articulației. În majoritatea cazurilor, medicii injectează glucocorticoizi și acid hialuronic.

În plus, medicul va recomanda adoptarea unui stil de viață mai sănătos și, dacă este necesar, va sugera implementarea unor măsuri pentru a atenua disconfortul – cum ar fi aplicarea de comprese reci și kinetoterapia. Potrivit dr. Alexandra Villa-Forte, „aplicarea temperaturii scăzute (gheață, de exemplu) poate ajuta la ameliorarea durerii cauzate de inflamația articulațiilor”.

Vezi mai mult:

3 exerciții pentru pacienții cu osteoartrita genunchiului

Obiceiurile corecte sunt cel mai bun suport pentru a atenua simptomele osteoartritei șoldului

Adoptarea și menținerea unei bune igiene posturale, evitarea folosirii excesive a articulațiilor, mișcarea regulată, implementarea de măsuri pentru prevenirea sau inversarea obezității și purtarea încălțămintei adecvate sunt unele dintre cele mai recomandate măsuri pentru bunăstarea pacienților cu osteoartrită a șoldului.

Reține faptul că practicarea activității fizice variază în funcție de individ. Prin urmare, oamenii ar trebui să se consulte întotdeauna cu medicul specialist.


Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.


  • Márquez Arabia, Jaime, & Márquez Arabia, Wiliam. (2014). Artrosis y actividad física Arthrosis and physical activity Arthrose et activité physique. Revista Cubana de Ortopedia y Traumatología.

  • Márquez Arabia J.J., & Márquez Arabia W.H. (2014). Artrosis y actividad física.

  • Guillemain, J.-L. (2013). Rehabilitación de la cadera operada. EMC – Kinesiterapia – Medicina Física. https://doi.org/10.1016/s1293-2965(13)65157-9


Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.