Ce este cultura anulării sau anihilării?
Cultura anulării este un fenomen relativ nou și constă în retragerea sprijinului personalităților publice sau companiilor ca răspuns la o acțiune considerată jignitoare.
Intențiile presupuse ale acestui fenomen sunt adesea lăudabile, deoarece este vorba despre eradicarea atitudinilor dăunătoare sau criminale. Cu toate acestea, consecințele tind să fie nemiloase și provoacă daune disproporționate ireparabile celor afectați. Se întâmplă chiar și persoanelor care nu au comis nimic grav, ci doar au gândit diferit.
Acestea fiind spuse, cultura anulării reprezintă un pericol pentru societate. Stimulează intoleranța, restricționează libertatea de exprimare și pune în pericol integritatea. Mai jos, îți prezentăm mai multe detalii despre acest fenomen și câteva alternative pentru a preveni consecințele negative.
Ce este cultura anulării sau anihilării? Apariția fenomenului
Una dintre primele apariții ale termenului a fost în filmul din 1991 New Jack City, în care unul dintre personaje spune: „anulează acest f *****, voi cumpăra altul”. Apare din nou în reality show-ul Love & Hip-Hop: New York, în 2014, când unul dintre personaje spune „anihilează”.
Cu toate acestea, Rommel Piña, directorul departamentului jurnalistic de la Universitatea Finis Terrae, afirmă că anularea este un fenomen care există de mult timp. Fiecare generație are un nume diferit. De exemplu, nu cu mult timp în urmă, oamenii numeau acest fenomen „evitare”.
Cultura anulării, așa cum o cunoaștem astăzi, a început să câștige popularitate pe rețelele de socializare în 2017, mai ales grație apariției mișcării #MeToo, care a denunțat agresiunea și hărțuirea sexuală după primele acuzații aduse producătorului de film Harvey Weinstein.
Potrivit lui Rommel Piña, fenomenul este strâns legat de rețelele de socializare. Unele mișcări feministe l-au popularizat. Astfel, anularea este cea mai nouă modalitate prin care utilizatorii de internet protestează împotriva faptelor, comentariilor sau acțiunilor ofensive sau inacceptabile ale unor persoane publice.
În prezent, cultura anulării are mulți avocați și critici. Ultimul grup include cel puțin 150 de vedete (printre care J.K Rowling, scriitoarea celebrei serii Harry Potter), care au semnat un manifest împotriva acestui fenomen în 2020.
Vezi și:
Cum afectează cultura anulării libertatea de exprimare?
Libertatea de exprimare este un drept al omului, reflectat în articolul 19 din Declarația universală a drepturilor omului. Aceasta implică faptul că toată lumea este liberă să-și exprime opinia prin orice mijloace, fără perturbări sau interferențe.
În acest sens, cultura anulării încalcă libertatea de exprimare. Emiterea unui punct de vedere (considerat inacceptabil) declanșează o serie de reacții care deranjează.
De multe ori, acest fenomen a dus la consecințe grave pentru cei afectați, inclusiv dispreț public, amenințări cu moartea și pierderea locurilor de muncă. În acest din urmă scenariu, grupul ofensat face presiuni asupra companiei în care lucrează persoana respectivă. Mulțimea boicotează organizația.
Aceste reacții afectează și integritatea psihologică a victimelor. Pot duce la rezultate mult mai grave, cum ar fi sinuciderea. Acesta este motivul pentru care trebuie să fim mai amabili și mai toleranți pe rețelele de socializare.
Cultura anulării, pe lângă faptul că restricționează libertatea, alimentează prejudecățile. Te face mai puțin rațional, mai intolerant și mai agresiv.
În cele din urmă, shaming-ul, cenzurarea sau batjocorirea altor puncte de vedere provoacă efectul opus. Adică îi face pe oamenii în cauză să nu mai pună la îndoială validitatea argumentelor, ci propria lor libertate. Această impresie îi determină pe indivizi să-și apere în continuare opiniile și convingerile.
Care sunt alternativele la cultura anulării?
Deși această cultură a scos la iveală violența bazată pe gen, abuzul sexual, rasismul și alte ideologii de respingere, a alimentat și intoleranța, violența și prejudecățile.
În general, susținătorii o folosesc ca armă eficientă împotriva anumitor mișcări sociale. Cu toate acestea, se pare că eșuează, deoarece creează un alt set de probleme la fel de grave.
Este cazul tipic al combaterii violenței cu mai multă violență. Nu funcționează, pentru că ajungi să acționezi la fel ca ceea ce încerci să eradici, oricât de nobile ar fi intențiile tale.
Ascultă-i pe cei care au o părere diferită de a ta
Invită-i politicos pe cei care exprimă comentarii sau întreprind acțiuni jignitoare să-și justifice pozițiile. Spune-le punctul tău de vedere și puneți la îndoială totul. Te va ajuta să înțelegi perspectiva lor și să te informezi mai bine. În plus, cu toții veți avea șansa să observați defectele propriului discurs. Vă va ajuta fie să îl consolidați, fie să îl modificați.
Fii mai umil și conștient de slăbiciunile tale
Nimeni nu este perfect. Cu toate acestea, este dificil să-ți dai seama și să-ți asumi greșelile. Într-adevăr, este mai ușor să-i acuzi, să-i umilești și să-i ataci pe alții pentru greșelile lor. Acceptarea faptului că poți greși te va face mai empatic față de deficitele altora. Important este să realizezi și să te corectezi.
Evită să te lași purtat de emoții
Se întâmplă să reacționezi și să comiți acțiuni fără să te gândești la consecințe atunci când te confrunți cu un comentariu sau o acțiune cu care nu ești de acord. Uneori, acestea pot fi grave. Prin urmare, fii rațional și găsește cele mai potrivite soluții în astfel de situații.
Îți recomandăm:
Identifică modalitățile corecte de a face dreptate
Cultura anulării poate afecta pe oricine, deoarece este adesea nedreaptă. Consecințele sunt adesea disproporționate față de acțiunea sau opinia emisă. La fel, interpretarea greșită a mesajului denaturează și mai mult fenomenul, transformându-l într-un act de nedreptate.
Acestea fiind spuse, atunci când te confrunți cu ceva ce consideri că este greșit (cum ar fi abuzul sexual sau actele rasiste), trebuie să te gândești la cel mai bun mod de a face dreptate. Însușirea pedepsei altuia este cel mai prost mod de a face acest lucru.
A gândi diferit nu este o crimă
Vom întâlni întotdeauna oameni care gândesc diferit și acest lucru este în regulă. Prin urmare, faptul că cineva are opinii politice, sociale sau culturale diferite nu îl face mai puțin luminat.
La fel, nu înseamnă că merită să fie victimă a unui prejudiciu ireparabil. În fața faptelor criminale, trebuie întreprinse acțiuni care duc la asumarea de către infractori a consecințelor acțiunilor lor.
În zilele noastre, nevoia de a stabili ce este bine și rău devine din ce în ce mai evidentă. Oricine pășește în afara acestor limite este anihilat. Această acțiune nu îi va face pe oameni să își schimbe punctul de vedere; dimpotrivă, va aprofunda polarizarea și conflictul. Dialogul, respectul și exprimarea politicoasă a punctelor de vedere par a fi o alternativă mai bună.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Bouvier G. Racist call-outs and cancel culture on Twitter: The limitations of the platform’s ability to define issues of social justice. Discourse, Contex and Media [Internet]. 2020;38. disponible en: https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S2211695820300647
- Ditcionary.com. Cancel culture [Internet]. 2021 [consultado el 18 abril 2021]. Disponible en: https://www.dictionary.com/e/pop-culture/cancel-culture/
- Naciones Unidas. La Declaración Universal de Derechos Humanos [Internet]. [consultado el 18 abril 2021]. Disponible en: https://www.un.org/es/about-us/universal-declaration-of-human-rights#:~:text=Art%C3%ADculo%2019,por%20cualquier%20medio%20de%20expresi%C3%B3n.
- Ng E. No Grand Pronouncements Here…: Reflections on Cancel Culture and Digital Media Participation. Television & New Media. 2020;21(6):621-627. Disponible en: https://journals.sagepub.com/doi/full/10.1177/1527476420918828
- Nguyen B. Cancel Culture on Twitter: The Effects of Information Source and Messaging on Post Shareability and Perceptions of Corporate Greenwashing. [Thesis o dissertation] . Pennsylvania: University of pennsylvania; 2020. Disponible en: https://repository.upenn.edu/wharton_research_scholars/197/
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.