Simptomele sindromului de stres posttraumatic

09 Septembrie, 2020
Tulburarea de stres posttraumatic poate fi foarte invalidantă. Consultă un medic dacă recunoști unele dintre aceste simptome la tine sau la cineva apropiat.

Sindromul de stres posttraumatic, numit și PTSD, este o tulburare mintală pe care unii oameni o experimentează după expunerea la un eveniment traumatic – acesta poate include dezastre naturale, războaie, accidente, atacuri, răpiri, abuzuri, etc. În acest articol, vom discuta despre simptomele sindromului de stres posttraumatic.

Aproape toată lumea dezvoltă un fel de reacție după ce experimentează o situație traumatică. Persoana în cauză este mult mai alertă în săptămânile de după eveniment și, de asemenea, manifestă frică și anxietate. Este o reacție acută la nivelul ridicat de stres. Din fericire, majoritatea oamenilor se recuperează în mod natural după ce procesează trauma trăită. Cu toate acestea, unii oameni nu gestionează corect situația și continuă să fie anxioși chiar și după ce ajung să fie în siguranță.

Care sunt simptomele sindromului de stres posttraumatic?

Fiecare persoană reacționează diferit la un eveniment traumatic, dar există multe simptome comune. Prin urmare, următoarele semne trebuie să fie prezente cel puțin o lună și trebuie să producă un disconfort semnificativ pentru a diagnostica pe cineva cu PTSD:

  • Flashback-uri
  • Comportament evitant
  • Tulburări cognitive și de dispoziție
  • Comportament reactiv

În continuare, vom analiza mai detaliat fiecare dintre aceste simptome.

Citește mai mult:

Efectele stresului posttraumatic asupra corpului

Fată care are simptomele sindromului de stres posttraumatic
Experimentarea sau asistarea la orice situație traumatică poate fi declanșatorul tulburării de stres posttraumatic.

Flashback-uri

  • Amintiri dureroase recurente
  • Coșmaruri
  • Disconfort psihologic cronic intens
  • Reacții fiziologice precum hiperventilație, disconfort digestiv, oboseală extremă sau durere musculară

Comportament evitant

  • Ignorarea amintirilor, a gândurilor sau a sentimentelor legate de evenimentul traumatic
  • Evitarea oricărei persoane, locuri, activități sau situații care stârnesc amintiri din experiența traumatică

Tulburări cognitive și de dispoziție

  • Dificultate în amintirea detaliilor importante despre evenimentul traumatic
  • Sentimente distorsionate de vinovăție
  • O stare emoțională negativă
  • Pierderea interesului pentru activitățile de care o persoană se bucura în trecut
  • Sentimente de detașare

Comportament reactiv

  • Iritabilitate exacerbată
  • Comportament autodistructiv
  • Hipervigilență
  • Nervozitate
  • Dificultate de concentrare
  • Tulburări de somn

De asemenea, o persoană cu PTSD poate prezenta următoarele simptome disociative:

  • Depersonalizare: o persoană simte că nu aparține propriului corp.
  • Derealizare: o persoană are sentimentul că ceea ce s-a întâmplat nu este real.

De ce unii oameni experimentează simptomele sindromului de stres posttraumatic, iar alții nu?

Așa cum am afirmat la început, majoritatea oamenilor se recuperează singuri după o experiență traumatică. Astfel, motivele pentru care unele persoane dezvoltă tulburări de stres posttraumatic variază. Cu toate acestea, există mulți factori predispozanți. În general, aceștia sunt cei mai semnificativi:

  • În primul rând, a fi femeie. PTSD afectează de două ori mai multe femei decât bărbați.
  • În al doilea rând, un istoric de tulburări mintale sau consum de droguri.
  • De asemenea, PTSD apare după una sau mai multe experiențe traumatice în timpul copilăriei.
  • Niveluri scăzute de serotonină.
  • Asistarea la accidentarea sau decesul cuiva.
  • Un atac de panică în timpul evenimentului sau la scurt timp după acesta.
  • Pierderea unei persoane dragi, durerea fizică, accidentarea, pierderea locului de muncă sau a locuinței ca urmare a incidentului.
  • Locuitul în apropierea zonei în care s-a petrecut evenimentul traumatic.
  • Lipsa de sprijin emoțional.
  • În cele din urmă, senzația de neputință sau frică extremă.

O combinație a oricărora dintre acești factori va crește intensitatea stresului posttraumatic. Nu este același lucru să experimentezi unul dintre simptomele de mai sus sau să experimentezi majoritatea acestora.

Tratamentul tulburărilor de stres posttraumatic

La fel ca în cazul majorității tulburărilor psihice, există tratamente și pentru PTSD. De fapt, există diferite metode de îmbunătățire a vieții pacientului.

Terapie cognitiv comportamentală

Terapia cognitiv-comportamentală este una dintre cele mai recente noi opțiuni pentru tratarea tulburărilor de stres posttraumatic. În general, cel mai bine este să soliciți acest tratament unui specialist instruit în domeniul psihologiei sau al psihiatriei.

Iată o schiță de bază a unora dintre cele mai frecvente aspecte ale acestui tip de tratament:

  • Restructurarea cognitivă: O persoană învață să-și identifice convingerile iraționale despre ceea ce s-a întâmplat și să le înlocuiască cu altele mai exacte.
  • Antrenarea în metode de relaxare: Aceste tehnici sunt esențiale pentru ca o persoană să-și gestioneze mai bine anxietatea. Astfel, ea poate învăța să practice respirația profundă, relaxarea musculară progresivă Jacobson, meditația, Tai Chi și vizualizarea, printre altele.
  • Terapia expunerii: Atunci când pacientul își recapătă un anumit control al stărilor de anxietate, poate fi timpul să se expună la unii dintre stimulii responsabili de traumă.
  • Terapia de procesare cognitivă: Acest tratament integrează părți ale terapiei cognitive cu teoria procesării informațiilor.
Fată care merge la terapie
În general, terapia cognitiv-comportamentală este una dintre cele mai recomandate opțiuni de tratament pentru depășirea tulburării de stres post-traumatic.

Grupuri de sprijin

Aceste grupuri de sprijin pot fi foarte utile persoanelor cu PTSD, mai ales dacă acestea trăiesc într-un mediu în care nu au sprijin și înțelegere.

Verbalizarea durerii este mai ușoară atunci când oamenii se reunesc și împărtășesc experiențe similare. Este mai simplu să înveți de la alte persoane care au trecut prin experiențe similare. Vei reuși astfel să privești situația din exterior, mai detașat.

Desensibilizarea mișcării ochilor și reprocesarea (EMDR)

Această tehnică a fost dezvoltată în anul 1980 de neurologul Francine Shapiro. Aceasta este de mare ajutor pentru milioane de oameni cu tulburări de stres post-traumatic.

În esență, metoda constă în provocarea unei serii de mișcări ale ochilor și stimuli auditivi. Ceea ce este minunat în acest sens este faptul că ajută la reducerea efectelor traumei printr-o mai bună procesare a experienței. De asemenea, metoda ajută la înlocuirea gândurilor și a sentimentelor negative cu altele mai plăcute.

Medicamente pentru tulburarea de stres posttraumatic

În cele din urmă, dacă este necesar, ISRS (antidepresive cu inhibitori ai recaptării serotoninei) pot reduce intensitatea simptomelor tulburării de stres posttraumatic și ameliorează depresia. Însă, nu uita că acestea trebuie prescrise de un specialist și că trebuie să urmezi un protocol specific atunci când oprești administrarea tratamentului.

Citește mai mult:

Cum să faci față stresului cu succes

Aspecte finale despre sindromul de stres posttraumatic

Chiar dacă simptomele tulburării de stres posttraumatic sunt adesea dificil de gestionat, majoritatea persoanelor care merg la terapie reușesc să depășească trauma. În cele din urmă, vor putea să-și amintească ce s-a întâmplat fără să se simtă copleșite de frică și angoasă.

În general, amintirea unui eveniment traumatic nu va dispărea niciodată, iar terapia nu va face o persoană să uite. Cu toate acestea, îi va permite să renunțe la trecut și să integreze memoria traumatică într-o experiență de învățare.

  • Asociación Americana de Psiquiatría. (2013). DSM V: Manual Diagnóstico y Estadístico de Trastornos Mentales (Quinta Edición Revisada).
  • Badós, A. (2017). Trastorno por estrés postraumático. Facultad de Psicología. Universidad de Barcelona.
  • Carvajal, C. (2002). Trastorno por estrés postraumático: aspectos clínicos. Revista chilena de neuropsiquiatría. V. 40 (Suplemento 2): 20-34
  • Resick, P. A., Monson, C.M. & Chard, K.M. (2008). Cognitive processing therapy vet- eran/military vaersion: Therapist Manual. Washington, DC: Department of Veterans’ Affairs.
  • Generelo, T. C., Gutiérrez, L. C., & de Diego Ruiz, H. (2019). Trastorno por estrés agudo y postraumático. Medicine-Programa de Formación Médica Continuada Acreditado, 12(84), 4918-4928.
  • Shapiro, F. (2010). Emdr: Desensibilización y Reprocesamiento Por Medio de Movimiento Ocular. Editorial Pax México.
  • Trastorno de estrés postraumático (TEPT) – Síntomas y causas – Mayo Clinic. (2019). Retrieved 19 September 2020, from https://www.mayoclinic.org/es-es/diseases-conditions/post-traumatic-stress-disorder/symptoms-causes/syc-20355967
  • Trastorno de estrés postraumático (TEPT) – Diagnóstico y tratamiento – Mayo Clinic. (2019). Retrieved 19 September 2020, from https://www.mayoclinic.org/es-es/diseases-conditions/post-traumatic-stress-disorder/diagnosis-treatment/drc-20355973
  • Trastorno de estrés postraumático: MedlinePlus en español. (2020). Retrieved 19 September 2020, from https://medlineplus.gov/spanish/posttraumaticstressdisorder.html
  • NIMH » Trastorno por estrés postraumático. (2020). Retrieved 19 September 2020, from https://www.nimh.nih.gov/health/publications/espanol/trastorno-por-estres-postraumatico/index.shtml