Ce este gândirea sistemică? Informații și curiozități
Există diferite moduri de interpretare a informațiilor. În timp ce unii izolează o parte din date și caută să se gândească la caracteristicile lor individuale, alții încearcă să tragă o concluzie generală. Cei care sunt guvernați de gândirea sistemică vor încerca să găsească legăturile dintre date, pe baza ideii că acestea fac parte dintr-un set mai mare.
Deci, ce anume este acest tip de gândire? De ce este utilizat în terapia de familie și cuplu?
Ce este gândirea sistemică?
Gândirea sistemică este un tip de gândire care analizează relațiile dintre componentele unui set, care se numește „sistem”. Consideră că întregul este mai mult decât suma părților, așa că interesul se concentrează asupra acestuia.
Această abordare teoretică se bazează pe diverse discipline și teorii, cum ar fi biologia, ingineria, teoria comunicării, printre altele. Unul dintre precursorii săi este Ludwig Von Bertalanffy, un biolog care a postulat Teoria generală a sistemelor.
Antropologul Bateson, împreună cu alți colaboratori, au studiat dinamica familiilor cu un membru cu schizofrenie și au postulat așa-numita „teorie a legăturii duble”.
De asemenea, există contribuții din inginerie și cibernetică atunci când sunt luate în considerare fluxurile de informații și procesele de comunicare rezultate în urma axiomelor lui Watzlawick. Prin urmare, teoria sistemică este considerată a fi o meta-teorie. Așa au apărut bazele Psihologiei sistemice, care au continuat să evolueze.
Citiți mai mult: Ce sunt modelele mentale?
Caracteristicile gândirii sistemice
- Oamenii fac parte din diferite sisteme, care influențează modul lor de a fi și de a se comporta.
- Sistemele funcționează într-un mod complex și dinamic, urmăresc obiective și sunt organizate pe bază de ierarhii. De asemenea, tind spre un echilibru dinamic.
- Aceste sisteme pot fi închise sau deschise, în funcție de capacitatea lor de a schimba informații cu exteriorul.
- Gândirea sistemică este interesată de conexiunile, relațiile și tiparele care se stabilesc între sisteme și între elementele lor. Abordarea sa nu este stimul-răspuns și nici nu este liniară, ci complexă.
- La abordarea unei probleme, nu numai sistemul imediat trebuie luat în considerare. Influențele pot proveni sau pot fi prezente în sisteme mai îndepărtate sau mai mari.
- Se caracterizează prin multicauzalitate și circularitate. Viziunea nu este niciodată liniară, deoarece toate elementele sistemului se influențează reciproc.
- Exxistă o viziune constructivistă asupra realității.
Care sunt avantajele gândirii sistemice?
Gândirea sistemică oferă numeroase avantaje. Unul dintre cele mai importante are legătură cu viziunea generală sau totală. Folosind informații din diferite surse (sau sisteme), puteți accesa o multitudine de puncte de vedere. Acest lucru face posibilă o mai bună înțelegere a unei situații sau a unui fenomen care să ghideze luarea deciziilor.
Realitatea este o rețea de relații, deci abordarea sistemică nu se concentrează pe un singur aspect. De exemplu, la nivel organizațional facilitează viziunea strategică și de ansamblu.
Citiți și: Învață cum să elimini gândirea negativă
Exemple de gândire sistemică
După cum am menționat, gândirea sistemică este utilizată în diferite domenii. În cadrul clinic, o abordare tipic sistemică are legătură cu „pacientul desemnat”. Acesta este purtătorul simptomului și cel care „condensează” sau exprimă o situație mult mai complexă.
De exemplu, într-o familie, când unul dintre copii are o alergie, părinții cu gândire sistemică se vor întreba ce altceva înseamnă acel simptom. Adică ce pare să exprime.
Dacă luăm în considerare gândirea sistemică în domeniul organizațional, în fața reclamațiilor recurente în zona de vânzări, soluția nu va fi doar a întreba ce se întâmplă sau a face ajustări.
Se va trece la identificarea tuturor actorilor implicați, a relațiilor dintre ei și a modului în care aceștia mențin situația sau o împiedică. Astfel, performanța unei organizații depinde de toate elementele care o compun.
Gândirea sistemică abordează complexitatea
Gândirea sistemică nu neagă particularitatea oamenilor. Deloc. Ideea este de a vedea o persoană „în raport cu”, adică parte a unui mediu care o influențează. Acest lucru are loc respectând întotdeauna unicitatea părților și întregul.
În cele din urmă, una dintre cele mai mari contribuții ale sale este complexitatea cu care ne permite să ne gândim la comportamentul componentelor sistemului; nu există un singur răspuns, nu există o singură cale. Acest lucru facilitează înțelegerea problemei, analizarea alternativelor și creativitatea în căutarea soluțiilor.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Gallón L. (2019) Systemic Thinking. In: Leal Filho W., Azul A., Brandli L., Özuyar P., Wall T. (eds) Quality Education. Encyclopedia of the UN Sustainable Development Goals. Springer, Cham. https://doi.org/10.1007/978-3-319-69902-8_58-1
- Ceberio, M. (2016). Terapia sistémica latinoamericana: ¿es solamente una ilusión? Interacciones, 2 (2), 99-108
- Koopmans, M. From Double Bind to N-Bind: Toward a New Theory of Schizophrenia and Family Interaction. Nonlinear Dynamics Psychol Life Sci 5, 289–323 (2001). https://doi.org/10.1023/A:1009518729645
- McNab D, McKay J, Shorrock S, Luty S, Bowie P. Development and application of ‘systems thinking’ principles for quality improvement. BMJ Open Qual. 2020;9(1):e000714. doi:10.1136/bmjoq-2019-000714
- Silva Murillo, Roxana (2009). CARACTERÍSTICAS DE LOS SISTEMAS EN LAS ORGANIZACIONES. PERSPECTIVAS, (23),149-163.[fecha de Consulta 15 de Agosto de 2021]. ISSN: 1994-3733. Disponible en: https://www.redalyc.org/articulo.oa?id=425942159009
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.