Ce este midriaza și de ce apare? Cât de periculoasă este?
Ce este midriaza și de ce apare? În locuri cu lumină slabă, ochiul reacționează involuntar, producând o distensie a mușchilor radiali ai irisului. Aceasta este cunoscută sub numele de midriază sau dilatarea pupilei.
Corpul activează o formă de vedere nocturnă, ajustând cantitatea de lumină care intră în ochi. La om, acuitatea vizuală nu se intensifică la fel de mult ca la unele animale, precum pisica și bufnița.
Acesta nu este singurul motiv pentru care apare acest fenomen. Midriaza poate fi cauzată și de alte lucruri, inclusiv starea de spirit (frică), leziuni, boli și reacții la medicamente, printre altele.
Ce este midriaza?
Pupila este acel cerc negru din centrul ochiului. Funcția sa este de a regla cantitatea de lumină care ajunge la retină. Pupila se poate extinde sau contracta. Se estimează că dimensiunea sa variază între 2 și 8 milimetri.
La lumină, apare contracția sau mioza. La întuneric, are loc fenomenul opus, care se numește midriază. Acest lucru permite un anumit grad de vedere nocturnă, deși la om este destul de limitată.
Etimologia nu este pe deplin clară. În latină, termenul „midriază” era folosit pentru dilatația pupilară. Se crede, pe de altă parte, că termenul ar putea fi legat de cuvântul nicovala din greaca veche.
Două grupe de mușchi intervin în acest proces, controlând mărimea pupilei. Vorbim despre sfincterul circumferențial și mușchiul dilatator al irisului.
Cel mai frecvent motiv pentru dilatarea pupilară este lumina slabă. Același lucru se întâmplă când ne trezim dimineața, deoarece poate dura ceva timp să ne adaptăm din nou la lumina zilei.
Entuziasmul și chiar dorința sexuală sunt evidențiate prin dilatația pupilară. Acesta este un semn bun pentru a ști dacă cineva te place.
Citiți mai mult: Schimbarea culorii ochilor: adevăruri și mituri
Cauzele midriazei
În situațiile menționate anterior (lumină slabă, frică, excitare), dilatația pupilară este prezentă pentru un timp relativ scurt. Dar există mai multe motive pentru care midriaza durează mult timp, constituind un posibil simptom.
Test de vedere
Uneori , pupila trebuie dilatată pentru a examina ceea ce se află în interiorul ochiului, inclusiv starea retinei și a nervului optic. Acest lucru este important pentru a diagnostica, preveni sau chiar trata anumite afecțiuni ale ochilor.
În acest caz, se utilizează medicamente precum atropina. Efectul poate dura câteva ore; la unii oameni, până la o zi întreagă. Apoi, dispare natural.
Răni și leziuni la nivelul ochiului
Unele leziuni oculare ar putea deteriora mușchii sau nervii legați de controlul irisului și pupilei, provocând midriaza traumatică, care este însoțită și de alte simptome, cum ar fi durerea, fotofobia, disconfortul la citire sau focalizarea pentru o lungă perioadă de timp.
De obicei, apare la un singur ochi, care este cel rănit. Celălalt se dilată și se contractă normal.
Traumatism cranian sau cerebral
Midriaza apare și la persoanele care au avut leziuni cerebrale traumatice care exercită presiune, afectând funcționarea sistemului ocular. Poate fi unilaterală sau bilaterală.
Potrivit cercetărilor, o midriază bilaterală de lungă durată, fără reflexie de lumină la nivelul pupilei după leziuni cerebrale traumatice severe, este considerată un semn de deteriorare ireversibilă.
Medicamente
Diverse medicamente pot modifica funcționarea pupilei, declanșând midriaza. Acestea includ următoarele:
- Atropină
- Anticolinergice derivate din atropină, cum ar fi ipratropium
- Antidepresive cu efecte serotoninergice
- Scopolamină
- Amfetamine
- Relaxante musculare
- Antihistaminice
Consum de droguri
Conform studiilor pe acest subiect, droguri precum cocaina, metamfetamina, ecstasy și LSD acționează asupra receptorilor serotoninei. Prin urmare, afectează și funcționarea mușchilor ochiului.
Alte cauze
Nivelurile ridicate de oxitocină, precum și expunerea la unele specii de plante care conțin scopolamină și atropină (belladonna sau planta lui Jimson), pot declanșa midriază ușoară până la moderată.
Ce boală este asociată cu midriaza?
Midriaza la un ochi, care devine permanentă sau apare frecvent și este însoțită și de alte simptome, cum ar fi cefaleea, vederea încețoșată sau dublă și pierderea vederii sau a sensibilității, este un posibil semn al unor patologii. Cele mai relevante sunt următoarele:
- Migrena: conform cercetărilor, migrenele pot provoca midriază unilaterală temporară din cauza supraactivității sistemului simpatic sau a subactivității parasimpaticului.
- Neuropatie: când al treilea nerv cranian (nervul motor ocular comun) este afectat, pupila poate rămâne fixă într-o stare dilatată din cauza paraliziei sfincterului irisului.
- Leziunea trigemenului: acest nerv este legat de controlul anumitor părți ale feței. Când este afectat, pe lângă paralizie, durere și alte simptome, apare midriaza.
- Sindromul Claude-Bernard-Horner: există o diferență în mărimea pupilei (anisocoria).
- Patologii oculare: dacă afecțiunea nu este neurologică, atunci midriaza ar putea fi cauzată de o leziune a ochiului, de glaucom sau de ischemia irisului.
- O tumoare cerebrală sau edem: sau un accident vascular cerebral.
Diferite tipuri de midriază
Majoritatea cazurilor de dilatație pupilară nu sunt grave. Există diferite tipuri de midriază:
- Fiziologică: este răspunsul pupilar normal la lumină slabă.
- Bilaterală: după cum sugerează și numele, apare la ambii ochi. Poate fi o reacție pupilară la consumul de droguri sau alcool, otrăvire alimentară sau boli precum meningita.
- Benignă unilaterală: caracterizată printr-o asimetrie în care doar o pupilă este dilatată și cealaltă nu. Dacă apare ocazional, poate fi asociată cu migrene sau cu o problemă a sistemului parasimpatic.
- Fixă unilaterală: apare la un singur ochi. Dacă devine fixă permanentă, este un semn al unei posibile leziuni cerebrale.
- Areactivă: se referă la faptul că pupilele se dilată, dar nu se contractă când primesc lumină intensă. Apare atunci când există leziuni cerebrale, stop cardiorespirator sau comă.
Tratamentul midriazei
În majoritatea cazurilor, dilatația pupilară dispare de la sine după un timp scurt. Dacă este necesar, tratamentul midriazei va depinde de cauză și va fi stabilit după evaluarea corespunzătoare a pacientului.
Intervenția chirurgicală nu este necesară, cu excepția cazului în care există paralizia nervului cranian. Acest lucru este recomandat numai dacă nu există dovezi de îmbunătățire în termen de 6 luni.
Același lucru se aplică și glaucomului cu unghi închis. În această situație, intervenția constă într-o iridotomie cu laser, care este considerată o procedură chirurgicală rapidă, simplă și mai puțin riscantă decât iridectomia.
Recomandăm: 4 remedii pentru durerea de ochi 100% naturale
Discutați cu medicul despre ce este midriaza
Midriaza nu este o afecțiune foarte frecventă și rareori este periculoasă. Persoanele predispuse la migrene au un risc mai mare de dilatare pupilară, deși episoadele sunt rare (de două sau trei ori pe lună) și durează câteva ore.
Dacă pe lângă dilatare există și alte semne, cum ar fi vederea încețoșată, durerile de ochi sau cefaleea, ar trebui să mergeți la medic pentru a exclude o leziune oculară sau o patologie care afectează creierul. Specialistul va efectua testele corespunzătoare.
Diafragma poate fi măsurată cu un pupilometrul automat. În acest fel, se evaluează modul în care pupila răspunde la lumină. Dacă este necesar un tratament, medicul îl va prescrie.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Castañeda-Díez R, Mayorquín-Ruiz M, Jiménez-Román J. Glaucoma de ángulo cerrado. Perspectiva actual. Rev Mex Oftalmol. 2007; 81(5):272-282.
- Maas RP, Verrips A. Episodic unilateral mydriasis and recurrent headache: Not necessarily an ominous combination. Cephalalgia Reports. doi: 10.1177/2515816318772305.
- Martínez-Fresneda M. Historia de un término médico: midriasis. Epos: Revista de filología. 1989; 5: 11-18.
- Mathôt S, Fabius J, Van Heusden E, Van der Stigchel S. Safe and sensible preprocessing and baseline correction of pupil-size data. Behav Res Methods. 2018 Feb;50(1):94-106. doi:10.3758/s13428-017-1007-2
- Modi P, Arsiwalla T. Cranial nerve iii palsy. In: StatPearls. StatPearls Publishing; 2021. P.MID: 30252368
- Pérez-González H, Garcia-Concha Y, Gómez-Martínez N. Cierre angular primario: opciones quirúrgicas. Revista Mexicana de Oftalmología. 2014; 88(4): 182-185.