Ce este „sindromul burnout” și cum să-l eviți?
 

Ce este „sindromul burnout” și cum să-l eviți?

Deși sindromul burnout apare atunci când există dependență de muncă sau volum excesiv de lucru, există și anumite trăsături personale care pot crește riscul de a suferi de acesta.
Ce este „sindromul burnout” și cum să-l eviți?

Ultima actualizare: 25 mai, 2022

Dacă simți că neuronii tăi s-au epuizat de atât de multă muncă sau studii, atunci s-ar putea să suferi de sindromul burnout. Este o afecțiune cauzată de stresul excesiv și prelungit, care ne afectează atât performanța mintală și fizică, cât și relațiile personale.

Sindromul burnout sau „a avea capul ars”

Ars sau topit este o traducere a expresiei engleze „burn out”, care dă numele acestui sindrom. Este vorba despre uzura profesională care apare după câteva zile, săptămâni sau luni de muncă fără oprire sau odihnă suficientă.

Deși credem că este un termen din secolul 21, se vorbește despre el încă din anul 1970. Conceptul de burnout a apărut pentru prima dată în 1969 ca o metaforă a ceea ce se întâmpla cu ofițerii de probațiune din poliție. Pe atunci, se vorbea despre un fenomen psihosocial. Ulterior, în 1974, s-au adăugat simptomele obișnuite: epuizare, oboseală și frustrare.

În anul 1980, psihologii Christina Maslash și Susan Jackson au definit sindromul de epuizare emoțională și depersonalizare rezultat din dependența și suprasolicitarea la locul de muncă.

Citiți mai mult: 4 modalități de combatere a epuizării mentale în mod eficient

Femeie cu sindromul burnout

Sindromul burnout: cauze și simptome

Burnoutul poate fi împărțit în trei etape:

  • Dezechilibru în volumul de muncă și puține posibilități de a rezolva toate sarcinile.
  • Prezența unui răspuns emoțional negativ la pacient.
  • Schimbarea comportamentului sau a atitudinii la persoana afectată.

Această problemă tinde să apară mai des la cei care și-au ales meseria prin vocație. Oamenii cu locuri de muncă care necesită multă interacțiune, precum și sportivii de elită, telemarketerii și inginerii, sunt, de asemenea, mai vulnerabili.

La început disconfortul și manifestările apar în timpul zilei de lucru, dar mai târziu ajung la viața personală și socială. De asemenea, merită menționat faptul că simptomele sunt mai accentuate la femei decât la bărbați.

Principalele cauze ale sindromului de epuizare sunt:

Organizare și birocrație

Unele locuri de muncă necesită o mulțime de documente și formulare. Sarcinile devin plictisitoare, de rutină și contra cronometru, deoarece nu există niciodată suficient timp pentru a organiza dosare și fișiere sau pentru a pune atâta documentație în locul potrivit.

Angajată cu sindromul burnout

Această birocrație îi obligă pe angajați să lucreze ore suplimentare, neputând să servească prânzul. Absențele pe motiv de boală sunt frecvente la acest tip de muncă.

Așteptările externe

Nu lucrăm doar pentru a obține rezultate bune sau pentru a ne atinge obiectivele, ci și pentru a îndeplini așteptările celorlalți (familie, partener, șef, etc.). Lucrătorii pot să aibă o altă idee despre activitatea la locul de muncă, dar trebuie să se adapteze la realitate, ceea ce poate provoca depresie, frustrare și dezamăgire.

Dacă așteptările nu sunt îndeplinite, consecințele sunt atât de grave, încât persoana în cauză poate chiar să renunțe la locul de muncă sau să solicite un transfer pe o poziție „mai blândă”. Anxietatea, apatia și tristețea sunt semne tipice într-o situație cu aceste caracteristici.

Calități personale

Nu există un profil clar al persoanelor vulnerabile la sindromul de epuizare, dar unele trăsături de personalitate cresc riscul de a ajunge la burnout.

De exemplu, cei dependenți, conformiști și nesiguri pot fi mai depresivi și obosiți atunci când se confruntă cu situații stresante.

Stresul la locul de muncă

 

Un fel de poziție

Acele joburi care includ servirea clienților și contactul constant cu alte persoane – mai ales dacă relația se bazează pe reclamații – cresc nivelul de stres și provoacă schimbări de comportament. Un client nemulțumit sau un serviciu slab „afectează” starea de spirit a angajatului.

Prea multă responsabilitate

Unele poziții, cum ar fi șef sau manager, necesită mai multă concentrare, atenție și responsabilitate. O eroare, oricât de mică, are consecințe.

Riscul de a suferi de sindromul burnout este mai mare la acei profesioniști care sunt supuși la mult stres sau de a căror performanță depinde de viața altei persoane, ca în cazul medicilor.

Program lung de lucru

Când lucrează cu normă întreagă, angajații simt efortul și presiunea până la punctul în care nu mai pot rezista nici măcar o zi întreagă fără să se simtă copleșiți. 10 sau 12 ore de muncă înseamnă prea mult.

Femeie epuizată la serviciu

 

Locuri de muncă monotone

A face aceeași sarcină zile sau săptămâni la rând este plictisitor. Frustrarea și stresul nu întârzie să apară. Apoi, urmează furia, iritabilitatea și, bineînțeles, „burnout”.

De unde știți că suferiți de sindromul burnout ?

Sindromul burnout ajunge să devină stres cronic cauzat de muncă. Cele mai frecvente simptome ale sindromului de epuizare sunt:

  • Stimă de sine scăzută și împlinire personală redusă (sentiment de eșec, obiective neclare și epuizare)
  • Schimbări de dispoziție (nerăbdare, comportament agresiv, iritabilitate)
  • Dificultăți de gândire, dificultăți de concentrare, lipsa motivației, epuizare mintală și lipsă de energie
  • Plictiseală, stare de nervozitate permanentă, tahicardie
  • Insomnie sau coșmaruri
  • Tulburări cognitive (uitare sau dificultăți de a învăța sarcini noi, probleme de comunicare)
  • Absenteism la locul de muncă, performanță scăzută
  • Dureri de cap, amețeli, dureri musculare sau articulare
  • Risc crescut de obezitate și modificări ale apetitului
  • Modificări ale comportamentului sexual

Cum se tratează sindromul burnout

Cereți sprijinul familiei, al prietenilor și chiar al unui specialist cu o viziune imparțială. Trebuie să aveți o minte deschisă și să evaluați situația. Unele recomandări permit scăderea presiunii.

  • Gestionați mai bine obligațiile. Odată detectată problema, organizați-vă timpul și prioritățile.
  • Lucrați cu supraveghetori. Spuneți-le care sunt problemele curente.
  • Schimbați-vă atitudinea. Căutați un nou stimulent în muncă.
  • Căutați alte opțiuni. Dacă ajungeți la concluzia că nu sunteți făcuți pentru jobul pe care îl aveți, luați în considerare o schimbare în carieră.
  • Faceți exerciții fizice. Sunt un mare aliat pentru a vă limpezi mintea, a lăsa problemele în urmă și a elimina stresul.
S-ar putea să te intereseze...
Sindromul broaștei fierte – pericolele abuzului subtil
Doza de Sănătate
Citește pe Doza de Sănătate
Sindromul broaștei fierte – pericolele abuzului subtil

Persoanele care suferă de sindromul broaștei fierte sunt prinse într-un cerc vicios ce le face rău atât din punct de vedere mental, cât și emoționa...



  • The measurement of experienced burnout. Chritina Maslash and Susan Jackson. Jourbal of OCupational Behaviour. Vol. 2.99-113 (1981)
  • Depression: What is burnout? (2017).
    ncbi.nlm.nih.gov/pubmedhealth/PMH0072470/