Ce înseamnă tusea cu flegmă verde?

29 Noiembrie, 2020
Culoarea flegmei care însoțește tusea poate ajuta, parțial, la diagnosticarea diferitelor boli ale căilor respiratorii. În acest articol, vei afla ce ar putea însemna o tuse cu flegmă verde.

De ce apare tusea cu flegmă verde? Este vorba întotdeauna despre o infecție care ar trebui tratată cu antibiotice?

Acest fluid corporal este secretat de membrana mucoasă a căilor respiratorii la mamifere și, conform surselor bibliografice, are rolul de a menține hidratarea căilor respiratorii. De asemenea, flegma captează și facilitează expulzarea agenților străini din corp. Deoarece conține și lizozime (substanțe antibacteriene) și anticorpi, putem spune că flegma are proprietăți antimicrobiene.

Oricât de ciudat ar părea, culoarea flegmei poate dezvălui natura bolii pacientului. În acest articol, îți vom spune ce înseamnă și mai ales de ce flegma poate căpăta o culoare verzuie. De asemenea, îți vom explica ce ar trebui să faci.

Diferitele culori ale flegmei

Oricât de neplăcut ar părea, este esențial să înțelegem de unde provine colorarea flegmei și de ce apare această schimbare. Organizațiile medicale ne oferă următoarele informații:

  • Verde sau galben: Indicativ pentru bronșită, fibroză chistică, pneumonie sau sinuzită.
  • Maro: Indicativ al bronșitei, fibrozei chistice, abcesului pulmonar (cavitate plină de puroi în plămâni), pneumoniei sau pneumoconiozei (infiltrarea pulmonară a substanțelor minerale).
  • Alb: Indică bronșită, boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC), insuficiență cardiacă congestivă sau boală de reflux gastroesofagian (GERD).
  • Negru: Semn al infecției fungice (ciupercă în tractul respirator), abcesului pulmonar, pneumoconiozei și consumului de tutun.
  • Roșu: Semn al afecțiunilor care implică sângerări interne ale căilor respiratorii, cum ar fi abcesele deja descrise, tuberculoza sau cancerul pulmonar.

După cum am văzut, culoarea flegmei arată ceea ce sistemul imunitar încearcă să elimine din corp. O tuse însoțită de flegmă maro poate însemna faptul că, de exemplu, pacientul a inhalat sol sau compuși minerali pentru o perioadă lungă de timp. De asemenea, ar putea indica faptul că există sânge uscat într-o anumită parte a căilor respiratorii.

Culoarea roșie poate indica o boală gravă în unele cazuri. Poate arăta faptul că există sângerări în anumite zone ale corpului care sunt în contact cu cavitatea nazală și gura.

În secțiunea următoare, ne vom concentra asupra subiectului acestui articol: Ce înseamnă tusea cu flegmă verde?

Iată răspunsul.

Bărbat afectat de tuse
Tusea poate fi însoțită de dureri în piept și gât, care vor fi, de asemenea, importante pentru diagnostic.

Ce înseamnă tusea cu flegmă verde?

După cum am menționat deja, prezența tusei cu flegmă verde indică faptul că organismul luptă împotriva unei infecții. Oricât ar fi de paradoxal, această colorație verzuie apare din cauza numărului mare de leucocite moarte și altor substanțe derivate din lupta împotriva virușilor sau bacteriilor.

Cele mai frecvente infecții care dau naștere acestei spute sunt următoarele.

Bronșită acută

Potrivit cercetărilor, bronșita acută este cel mai frecvent diagnostic la persoanele afectate de tusea cu flegmă verde. În acest caz, avem de-a face cu o infecție de origine virală, deoarece rinovirusurile (care cauzează răceala obișnuită) sunt cauza a 90% din îmbolnăviri.

Deși nu este atât de obișnuit, ar trebui să menționăm și faptul că bronșita poate fi cauzată și de bacterii. Conform sursei citate mai sus, 32% dintre pacienții cu tuse care durează mai mult de două săptămâni sunt infectați cu bacteria Bordetella pertussis.

Principalele simptome sunt:

  • Disconfort la nivelul pieptului
  • Oboseală
  • Febră
  • Scurtarea respirației și respirație șuierătoare

Fibroză chistică

În acest caz, ne confruntăm cu o boală mult mai agresivă și gravă decât cea anterioară, deoarece este asociată cu un anumit risc de mortalitate (până la 1,33 la un milion de locuitori, conform studiilor). Fundația pentru Fibroză Chistică (CFF) raportează faptul că această boală este ereditară și se caracterizează printr-o disfuncționalitate a glandelor exocrine.

Într-o situație normală, glandele produc mucus, salivă și alte fluide care ajută corpul să funcționeze normal. La pacienții cu fibroză chistică, acest mucus este prea gros, înfundând plămânii și intestinele. Tusea cu flegmă verzuie persistentă arată faptul că organismul încearcă să scape de acest mucus gros și disfuncțional.

Alte fapte importante despre această boală sunt:

  • Nu este contagioasă.
  • Până în ziua de azi, nu are leac.
  • Apare la 1 din 3.200 de copii.

Citește mai mult:

Tusea asociată cu răceala

Pneumonie

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), pneumonia este responsabilă de 15% din decesele la copiii cu vârsta sub 5 ani. Este o boală cauzată de o infecție virală, bacteriană sau fungică. Din nou, tusea cu flegmă verde este o dovadă a luptei imunologice împotriva acestor microorganisme.

Unele dintre microorganismele care o cauzează sunt bacteriile Streptococcus pneumoniae, virusul Haemophilus influenzae de tip b, ciuperca patogenă Pneumocystis Jiroveci și virusul sincițial respirator. Pneumonia determină umplerea alveolelor pulmonare ale pacientului cu lichide și puroi. Acest lucru face ca respirația să fie dureroasă și limitează absorbția oxigenului.

Sinuzită

Tusea cu flegmă verde este tipică sinuzitei de origine bacteriană. Conform studiilor statistice efectuate în Statele Unite, această boală afectează aproximativ 31 de milioane de pacienți în fiecare an.

În acest caz, bacteriile patogene se instalează în sinusuri, provocând înfundarea nasului, expulzarea flegmei și durere sau presiune în zonele din jurul nasului și al ochilor.

Citește mai mult:

5 plante medicinale împotriva tusei productive

Fată afectată de tusea cu flegmă verde
Sinuzita se manifestă prin dureri de cap în spatele ochilor și în jurul nasului.

Cum faci față unei tuse cu flegmă verde?

După cum am văzut, flegma verde cu tuse poate indica un răspuns imun la o infecție sau o boală ereditară, cum ar fi fibroza chistică. Numeroase remedii naturale pot ajuta la ameliorarea iritației gâtului, dar, în funcție de gravitatea afecțiunii, pot fi necesare tratamente medicale.

În multe cazuri, terapiile pentru căile respiratorii nu sunt esențiale, deoarece afecțiunile dispar de la sine. Aceasta înseamnă că sistemul imunitar al pacientului poate face față invaziei patogene pe cont propriu. Corpul va scăpa de simptome în aproximativ o săptămână.

În alte cazuri, poate fi necesară utilizarea de antibiotice, inhalatoare pentru a deschide căile respiratorii înguste ale plămânilor și chiar intervenții chirurgicale. Decizia va fi luată de specialistul care se ocupă de tratarea pacientului. De aceea, este important să mergi la medic.

  • Dvorkin, M. A., & Cardinali, D. P. (2011). Best &Taylor. Bases Fisiológicas de la Práctica Médica. Ed. Médica Panamericana.
  • What the color of your snot really means, healthessentials. Recogido a 30 de julio en https://health.clevelandclinic.org/what-the-color-of-your-snot-really-means/
  • DUQUE, A. E. D. (2008). Bronquitis aguda: diagnóstico y manejo en la práctica clínica. Universitas Médica49(1), 68-76.
  • Una introducción a la fibrosis quística para los pacientes y sus familias, Cystic fibrosis foundation. Recogido a  https://www.cff.org/PDF-Archive/En-Espa%C3%B1ol/Una-Introduccion-A-La-Fibrosis-Quistica-Para-Los-Pacientes-Y-Sus-Familias/
  • Cerda, J., Valdivia, G., Guiraldes, E., & Sánchez, I. (2008). Mortalidad por fibrosis quística en Chile (1997-2003). Revista médica de Chile136(2), 157-162.
  • Neumonía, WHO. Recogido a 30 de julio en https://www.who.int/es/news-room/fact-sheets/detail/pneumonia
  • Martínez Campos, L., Albañil Ballesteros, R., Flor Bru, J., Piñeiro Pérez, R., Cervera, J., Baquero Artigao, F., … & Calvo Rey, C. (2013). Documento de consenso sobre etiología, diagnóstico y tratamiento de la sinusitis. Pediatría Atención Primaria15(59), 203-218.
  • Mattoo, Seema, and James D. Cherry. “Molecular pathogenesis, epidemiology, and clinical manifestations of respiratory infections due to Bordetella pertussis and other Bordetella subspecies.” Clinical microbiology reviews 18.2 (2005): 326-382.
  • Cordovilla, Rosa, et al. “Diagnóstico y tratamiento de la hemoptisis.” Archivos de bronconeumologia 52.7 (2016): 368-377.