Ce sunt telomerii și ce rol au?
Ce sunt telomerii și ce rol au ei în corpul uman? Telomerii sunt regiunea secvențelor repetitive de nucleotide de la fiecare capăt al unui cromozom și unul dintre cele mai fascinante subiecte ale științei zilelor noastre. Credem că aceștia conțin răspunsuri despre procese complexe și enigmatice, cum ar fi îmbătrânirea, cancerul și moartea.
În anii 1930, Hermann Joseph Muller și Barbara McClintock au descoperit telomerii. De fapt, acest lucru le-a adus un premiu Nobel. Apoi, în 2009, cercetătorii Elizabeth H. Blackburn, Carol W. Greider și Jack W. Szostak au primit un alt premiu Nobel în fiziologie și medicină datorită cercetărilor pe același subiect.
Unii oameni de știință credeau în trecut că celulele se puteau diviza la infinit. Apoi, alții au descoperit că celulele se pot înmulți doar de un anumit număr de ori, apoi mor. Lungimea telomerilor determină cât de curând vor muri celulele.
Ce sunt telomerii?
Așa cum am menționat mai sus, telomerii sunt capetele cromozomilor. Cuvântul provine dintr-o rădăcină greacă care înseamnă literalmente „parte finală”. Este ca o parte din plastic situată la capătul șireturilor de pantofi.
Telomerii sunt scuturile protectoare ale ADN-ului celulelor umane. Astfel, datorită lor, cromozomii pot avea în mare măsură o structură stabilă. Această stabilitate permite ulterior celulelor să se dividă în mod normal.
Capetele cromozomilor joacă un rol important în îndeplinirea multor funcții în organismul uman. De exemplu, celulele nu se lipesc unele de altele datorită acestora și acest lucru este foarte important pentru viață. Printre alte caracteristici, telomerii ne permit să stabilim rata de îmbătrânire a unui organism.
Citește mai mult:
Înțelegerea telomerilor
Celulele se divid în mod constant pentru a regenera țesuturile și organele corpului. Fiecare dintre aceste diviziuni reduce ușor dimensiunea telomerilor. Treptat, telomerii devin mai scurți. Există un punct în care sunt atât de mici, încât nu își mai pot îndeplini funcția de a proteja ADN-ul.
Acest lucru se întâmplă deoarece celulele au ajuns la bătrânețe și au încetat să se mai dividă. Lungimea telomerilor este măsurată cu o unitate numită kilobază. Au o lungime medie de 11 kilobaze la naștere, iar numărul se reduce la aproximativ 4 la bătrânețe.
Scurtarea telomerilor și, prin urmare, incapacitatea lor de a proteja ADN-ul, pare a fi cauza îmbătrânirii și a apariției bolilor legate de vârstă, inclusiv:
- Probleme cardiovasculare
- Boli neurodegenerative
- Infertilitate
- Diabet
- Cancer
Telomeraza și tinerețea
Este inevitabil ca telomerii să nu se scurteze cu fiecare nouă diviziune celulară. O enzimă numită telomerază moderează acest proces. Astfel, aceasta este capabilă să regenereze, într-o oarecare măsură, lungimea acestor componente cromozomiale.
Celulele stem sunt un fel de gardieni ai telomerazei. Însă, producția acestei enzime regeneratoare scade odată cu înaintarea în vârstă și crește rata de deteriorare a celulelor. În teorie, dacă producția de telomerază nu s-ar opri niciodată, am fi veșnic tineri.
Există însă o problemă. Celulele canceroase au telomeri foarte lungi și produc o cantitate mare de telomerază. De asemenea, acestea nu îmbătrânesc și se divid rapid. Concluzia este faptul că producția scăzută de telomerază te îmbătrânește, dar producția mare crește riscul de cancer.
Așadar, în acest sens, una dintre problemele științei este menținerea generării de telomerază fără ca aceasta să provoace cancer. Cercetătorii au efectuat experimente pe șoareci care au oferit rezultate încurajatoare. Nu excludem posibilitatea ca în viitorul apropiat oamenii de știință să își poată atinge obiectivul de manipulare a telomerazei în orice mod doresc.
Îți recomandăm:
Influența obiceiurilor de viață
Acum că am stabilit ce sunt telomerii, vom discuta despre modul în care stilul de viață afectează dimensiunea acestora.
Diverse studii au dovedit faptul că anumite obiceiuri de viață scurtează dimensiunea telomerilor. După cum poți ghici, cele mai dăunătoare sunt:
- Consumul excesiv de băuturi zaharoase
- Fumatul
- Un stil de viață sedentar
- Lipsa de odihnă adecvată
- Poluarea
De asemenea, cercetătorii au detectat faptul că stresul cronic scurtează telomerii. Cortizolul, hormonul stresului, reduce producția de telomerază. Datele referitoare la alimente sunt deocamdată neconcludente, dar există o relație între telomerii mai lungi și consumul de legume, fructe, acizi grași Omega 3 și cafea.
Cercetătorii au observat, de asemenea, că bebelușii hrăniți exclusiv cu lapte matern în primele 4 până la 6 săptămâni de viață au telomeri mai lungi la vârsta de 4 ani. În mod similar, telomerii mai scurți par a fi asociați cu depresia clinică.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
Hernández Fernández, R. A. (1999). Telómeros y telomerasas. Revista Cubana de Investigaciones Biomédicas, 18(2), 121-129.