Contaminarea încrucișată - ce este?

25 Octombrie, 2020
Contaminarea încrucișată este una dintre cele mai frecvente cauze ale bolilor transmise prin alimente. În ce constă aceasta? Ce măsuri ar trebui să luăm pentru a o evita? Continuă să citești și află totul despre contaminarea încrucișată!

Contaminarea încrucișată este una dintre cele mai frecvente cauze ale bolilor de origine alimentară. Dar cum se întâmplă aceasta? În articolul de astăzi, îți vom spune tot ce trebuie să știi despre acest subiect.

Unul dintre cei mai importanți factori în dezvoltarea bolilor transmise prin alimente este gestionarea deficitară a acestora. Potrivit Ministerului Agriculturii, depozitarea, gătitul, spălarea materiilor prime și igiena ustensilelor, printre altele, sunt factorii determinanți ai unei posibile intoxicații alimentare.

Atunci când procesele de producție, conservare și depozitare a alimentelor nu sunt controlate corespunzător, crește posibilitatea contaminării încrucișate.

Contaminare încrucișată: ce este?

Contaminarea încrucișată are loc atunci când contaminanții biologici, fizici sau chimici trec de la un aliment la altul. Agenții biologici includ bacterii, viruși și ciuperci; cei fizici ar putea fi fragmente de sârmă, sticlă, materiale plastice sau păr. Agenții chimici ar putea fi resturi de îngrășăminte, pesticide, dezinfectanți, etc.

Descoperă mai mult:

7 obiceiuri ce trebuie evitate după masă

Femeie care evită contaminarea încrucișată a alimentelor
Contaminarea încrucișată apare atunci când un agent toxic dintr-un anumit aliment este transferat în altul.

Contaminare încrucișată directă

Apare atunci când o toxină alimentară intră în contact direct cu un aliment necontaminat. De exemplu, unele alimente care nu sunt igienizate corect intră în contact cu altele care nu sunt contaminate. Acest lucru se poate întâmpla atunci când amesteci o roșie contaminată cu restul ingredientelor pentru o salată.

Există, de asemenea, contaminare încrucișată directă atunci când depozitezi alimentele necorespunzător în frigider, iar produsele gata de consum vin în contact cu produsele crude.

Contaminare încrucișată indirectă

Contaminarea încrucișată indirectă apare atunci când agenții contaminanți trec de la un produs la altul printr-un al treilea element. Poate fi un cuțit, un tocător, alte forme de echipament de bucătărie sau chiar mâinile. Un exemplu clar este utilizarea unui cuțit pe care l-ai folosit mai întâi pentru a tăia carne crudă, apoi pentru a tăia o felie de plăcintă.

Lucruri de luat în considerare la manipularea alimentelor

Igiena adecvată a locului în care pregătești mâncare (ustensile, echipamente și altele) este crucială pentru a evita contaminarea încrucișată. Prin igienă, ne referim la menținerea curățeniei generale și dezinfectarea tuturor zonelor de lucru și a echipamentelor:

  • Îndepărtează murdăria vizibilă de pe suprafețe, cum ar fi resturile alimentare, folosind apă, detergenți și perii, printre alte elemente.
  • Dezinfectează pentru a elimina microorganismele cu substanțe chimice precum înălbitorul și apă fierbinte. Dezinfectarea nu este un substitut pentru curățare. De fapt, este eficientă numai pentru articolele pe care le-ai spălat deja.
  • Începe cu cel mai murdar loc și termină cu cel mai curat.

Citește mai mult:

De ce infecția cu Salmonella apare mai des vara?

Femeie care spală o salată în chiuvetă
Pentru a evita contaminarea încrucișată, trebuie să asiguri o igienă adecvată a alimentelor și a bucătăriei, în special a suprafețelor pe care intenționezi să pui produsele.

Contaminare încrucișată: măsuri pentru evitarea acesteia

Ia în considerare următoarele măsuri pentru a reduce riscul de contaminare încrucișată:

  • Păstrează substanțele chimice de curățare și dezinfectare într-un loc special, departe de alimente.
  • Curăță periodic suprafețele de lucru din bucătărie cu apă fierbinte și detergenți; nu lăsa niciodată animalele pe care le-ai putea avea în gospodărie să intre în contact cu acestea.
  • Folosește prosoape de hârtie de unică folosință pentru curățarea suprafețelor. Atunci când utilizezi prosoape de bucătărie sau lavete de vase, trebuie să le înlocuiești ori de câte ori este necesar.
  • Clătește suprafața tratată și ustensilele după dezinfectare pentru a îndepărta complet orice reziduu de dezinfectant. Nu utiliza detergent și înălbitor în același timp. Detergentul inactivează înălbitorul și acest lucru îi scade acțiunea dezinfectantă.
  • Când pregătești mâncarea, asigură-te că ustensilele și echipamentele necesare sunt curate și dezinfectate corespunzător.
  • După ce ai terminat manipularea alimentelor crude și înainte de manipularea produselor gătite, curăță și dezinfectează toate ustensilele, echipamentele și mesele.
  • Acoperă alimentele cu o folie de plastic, pune-le în pungi etanșe sau pune-le într-un recipient înainte de a le depozita în frigider.
  • Așază alimentele crude la baza frigiderului pentru a împiedica sucurile să contamineze produsele gata consumate. Protejează-ți orice tăieturi sau leziuni cu bandaje impermeabile și tratează-le cu un antiseptic. De asemenea, nu găti dacă ești bolnav sau ai o infecție a pielii.
  • Spală-ți mâinile cu apă și săpun înainte, în timpul și după pregătirea mâncării. De asemenea, fă acest lucru ori de câte ori manipulezi alimente crude, după ce ai folosit baia și după ce manipulezi produse chimice.

Aspecte de clarificat

Există multe puncte de contaminare și este aproape imposibil de detectat dacă un produs a intrat sau nu în contact cu acestea. Totuși, dacă iei în considerare toate cele menționate mai sus în ceea ce privește manipularea alimentelor, vei reduce cu siguranță riscul de intoxicație alimentară.

  • Ministerio de Agricultura, Ganadería y Pesca [Internet]. Argentina.gob.ar. 2018 [citado 30 de abril de 2020]. Disponible en:http://www.alimentosargentinos.gob.ar/HomeAlimentos/Nutricion/fichaspdf/Ficha_2_ContC.pdf
  • Torrens R, Argilagos B, Cabrera S, Valdés B, Sáez M, Viera G. Las enfermedades transmitidas por alimentos, un problema sanitario que hereda e incrementa el nuevo milenio. Redvet. [Internet].2015.[30 de abril 2020]; (8)16:28. Disponible
    en:https://www.redalyc.org/pdf/636/63641401002.pdf
  •  Delgado R, Gutiérrez C, Hurtado A. Enfermedades transmitidas por alimentos (ETA) de origen marino en Nueva Esparta II. Características clínicas y etiológicas.[Internet]. 2003  [citado 30 de abril 2020] ;  34( 2 ): 11-16. Disponible en: http://ve.scielo.org/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S0798-04772003000200003&lng=es.
  • Mylius, S. D., Nauta, M. J., & Havelaar, A. H. (2007). Cross-Contamination During Food Preparation: A Mechanistic Model Applied to Chicken-Borne Campylobacter. Risk Analysis, 27(4), 803–813. https://doi.org/10.1111/j.1539-6924.2006.00872.x