Controalele de sănătate în sport: cine ar trebui să le facă și pentru ce?
Când facem exerciții fizice, apare o creștere a sarcinilor fiziologice în organism. Dacă nu suntem în formă sau nu ne antrenăm progresiv, riscăm să ne depășim capacitatea fizică. Pentru a garanta siguranța, controalele de sănătate în sport sunt vitale.
Obiectivul principal este de a preveni riscurile asociate sportului și de a oferi suport pentru îmbunătățirea performanței. Cu alte cuvinte, la persoanele care nu sunt familiarizate cu sportul va fi un instrument de prevenție, iar la sportivi, o modalitate de a optimiza rezultatele.
Controalele de sănătate în sport sunt adaptate la caracteristicile fiecărei persoane, deoarece variază în funcție de sportul practicat, de nivelul competiției sau de forma fizică.
Cui se adresează controalele de sănătate în sport?
În general, controlul medical este indicat tuturor persoanelor care practică sport la orice nivel. Fiecare persoană care face sport trebuie să cunoască capacitatea organismului său de a răspunde la intensificarea activității fizice.
În funcție de nivelul de pregătire, controlul va fi adaptat. Cunoașterea punctului de plecare este cea mai bună garanție pentru a ne asigura că ne putem bucura de sport într-un mod sănătos.
Obiectivul principal al acestor controale medicale este evitarea morții subite la sportivi. Apare la persoanele care au în jur de 40-50 de ani și încep, de exemplu, să participe la un semimaraton.
Practicile sportive intense sunt un factor de risc. Aceste cerințe ridicate sunt asociate cu un tip de patologii cunoscute sub numele de cardiomiopatii.
Scopul controlului nu se limitează la prevenirea morții subite, ci există multe alte patologii care pot fi accentuate ca urmare a activității fizice. Controlul medical va preveni leziunile musculare, articulare sau biomecanice.
Cât de des este indicat să repetăm controlul medical sportiv?
Mișcarea aduce nenumărate beneficii corpului și minții:
- Îmbunătățește sănătatea cardiovasculară.
- Crește capacitatea respiratorie.
- Tonifică mușchii.
- Crește stima de sine și îmbunătățește sociabilitatea.
Cu toate acestea, există riscuri care trebuie asumate și cunoscute. După 35-40 de ani, este indicat un control medical sportiv la fiecare 5 ani, atât timp cât nu există o schimbare drastică a stării de sănătate sau a sportului practicat.
Ce înseamnă să fii în formă fizică?
Forma fizică optimă garantează desfășurarea în siguranță a oricărei activități fizice, fie ea recreativă sau competitivă. Rezultatul controlului este valabil un an (un sezon pentru sportivii de elită). Nu există o reglementare clară în implementarea sau în periodicitatea testelor. Totul depinde de profilul persoanei și de practica sportiva pe care o desfășoară.
Ce teste se fac?
Scopul este de a exclude posibilitatea unui caz de moarte subită în viitor. Se va evalua istoricul familial și personal printr-un interviu, apoi se va trece la un examen fizic aprofundat și la o electrocardiogramă.
Dacă pe electrocardiogramă se observă ceva suspect sau există un istoric, metodele complementare ar trebui extinse.
În general, testele care pot fi efectuate sunt următoarele:
- Analize de sânge: utilizate pentru a evalua parametrii de adaptare musculară și capacitatea de transport a oxigenului. În plus, oferă informații despre posibilele patologii.
- Electrocardiogramă de repaus: evaluează activitatea electrică a inimii în repaus.
- Ergometrie sau test de stres: analizează activitatea electrică a inimii în timpul efortului, adică răspunsul pe care îl avem la exerciții fizice. Ideal pentru detectarea anginei și a aritmiilor.
- Spirometrie: este un test simplu pentru a evalua funcția sau capacitatea pulmonară.
- Ecocardiogramă: analizează structura, valvele și pereții inimii.
- Test de stres cu măsurarea gazelor: măsoară consumul de oxigen pe care îl avem în timpul efortului.
- Studiu kineantropometric: măsurarea procentelor de grăsime, mușchi și țesut osos, care sunt legate de înălțime, greutate și constituție corporală.
- Studiu nutrițional: este combinat cu ghiduri de hrănire specifice, ajustate pentru fiecare caz.
Controalele de sănătate în sport sunt identice la adulți și copii?
În principiu, scopul controlului medical sportiv este similar la adulți și copii. Ceea ce se urmărește este să cunoaștem corpul și limitele pe care le avem pentru a preveni rănile și a evita riscurile.
La copii, scopul principal este analizarea posibilelor anomalii cardiace. Trebuie excluse și orice semne de disfuncție neurologică sau musculară.
La copii, o atenție deosebită trebuie acordată explorării abilităților motorii, forței și reflexelor, precum și flexibilității.
Pilonii controlului pediatric sunt interviul clinic, istoricul personal și familial și examenul fizic, care împreună cu electrocardiograma vor oferi suficiente informații. Testele de efort sunt mai frecvente la adulți, deoarece probabilitatea de a suferi de boli de inimă este mai mare.
Care sunt cele mai frecvente probleme care sunt depistate la controalele medicale sportive?
Controlul medical sportiv poate oferi o mulțime de informații. Electrocardiograma este de o importanță vitală. Aceste teste pot descoperi o serie de probleme ale inimii, cum ar fi displazia aritmogenă care declanșează o aritmie, cardiomiopatia hipertrofică care are ca rezultat pomparea ineficientă, sindromul Brugada, boala valvelor cardiace și posibile sufluri.
Problemele metabolice organice, cum ar fi modificările glandei tiroide, anemia, cazurile nediagnosticate de diabet, pot fi descoperite prin asemenea teste. La fel și scolioza, care este deviația coloanei vertebrale.
Mergi la control dacă faci sport!
În prezent, nu există evenimente sau instituții sportive care să nu solicite controale medicale pentru participanți. Dar, dacă ești amator, trebuie să te testezi pe cont propriu. Detectarea precoce a unei perturbări poate face o diferență enormă în viitor!
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Sharma S, Drezner JA, Baggish A, Papadakis M, Wilson MG, Prutkin JM, La Gerche A, Ackerman MJ, Borjesson M, Salerno JC, Asif IM, Owens DS, Chung EH, Emery MS, Froelicher VF, Heidbuchel H, Adamuz C, Asplund CA, Cohen G, Harmon KG, Marek JC, Molossi S, Niebauer J, Pelto HF, Perez MV, Riding NR, Saarel T, Schmied CM, Shipon DM, Stein R, Vetter VL, Pelliccia A, Corrado D. International Recommendations for Electrocardiographic Interpretation in Athletes. J Am Coll Cardiol. 2017 Feb 28;69(8):1057-1075. doi: 10.1016/j.jacc.2017.01.015. PMID: 28231933.
- Löllgen H, Leyk D. Exercise Testing in Sports Medicine. Dtsch Arztebl Int. 2018 Jun 15;115(24):409-416. doi: 10.3238/arztebl.2018.0409. PMID: 29968559; PMCID: PMC6050434.
- Gourraud JB, Barc J, Thollet A, Le Marec H, Probst V. Brugada syndrome: Diagnosis, risk stratification and management. Arch Cardiovasc Dis. 2017 Mar;110(3):188-195. doi: 10.1016/j.acvd.2016.09.009. Epub 2017 Jan 27. PMID: 28139454.
- Sangenis, Patricia, et al. “El chequeo médico-deportivo en individuos asintomáticos: anomalías cardiológicas.” Revista Argentina de Cardiología 73.1 (2005): 20-26.
- Peidro, Roberto. “Los chequeos cardiovasculares previos a la práctica deportiva.” Revista Argentina de Cardiología 73.1 (2005): 5-6.