Crioablația cervicală: ce este și când se utilizează?
Crioterapia sau crioablația cervicală este o procedură efectuată pentru tratarea problemelor colului uterin legate de apariția celulelor anormale sau precanceroase. Acest lucru se realizează prin înghețarea țesutului bolnav, astfel încât organismul să-l elimine și să promoveze formarea de țesut nou și sănătos.
Tehnica este eficientă mai ales atunci când straturile superficiale ale mucoasei uterine sunt cele afectate. Procedura este ambulatorie, minim invazivă și nu necesită recuperare. Cu toate acestea, pot apărea unele complicații și efecte secundare. Vă vom spune tot ce trebuie să știți!
Ce este crioablația cervicală și ce rol are?
Crioablația cervicală se mai numește și crioterapie. Denumirea sa are de-a face cu faptul că se folosește frigul și se efectuează pe colul uterin, care este porțiunea inferioară a uterului, ce face legătura cu vaginul. În termeni generali, este o procedură care se efectuează pentru a elimina celulele anormale, împiedicându-le să evolueze și să devină canceroase.
În crioablația cervicală, un gaz înghețat este utilizat pentru a distruge țesutul afectat – de obicei, azot lichid. Acesta este la o temperatură foarte scăzută (sub -50°C).
Acest tratament este utilizat pentru a trata o varietate de afecțiuni ginecologice:
- Displazia cervicală
- Negii cervicali
- Infecțiile cu transmitere sexuală (ITS)
- Cervicita (inflamația colului uterin)
- Leziunile cauzate de virusul papiloma uman (HPV)
Deși unele dintre aceste afecțiuni nu sunt periculoase, ele pot provoca disconfort și apariția unor simptome, cum ar fi sângerarea. În plus, celulele displazice pot deveni canceroase.
Trebuie menționat faptul că aceasta este procedura ideală atunci când problema afectează doar straturile superficiale ale mucoasei cervicale. Odată ce celulele anormale au fost distruse, organismul ar trebui să le înlocuiască cu altele noi, sănătoase.
Cui îi este recomandată crioterapia cervicală?
Crioablația cervicală este indicată în caz de displazie, veruci genitale (condiloame) sau cervicită cronică, printre alte afecțiuni. Se folosește doar după un test Papanicolau și o colposcopie, ce indică prezența de celule anormale. Dacă există o infecție pelvină, procedura trebuie amânată până la tratarea acesteia.
Crioablația nu este recomandată atunci când pot exista modificări tisulare mai profunde. În mod similar, nu este recomandată în caz de displazie avansată sau cancer de col uterin diagnosticat.
Deși unele cercetări indică faptul că a fost utilizată cu succes în timpul sarcinii, există riscul de complicații în timpul celui de-al treilea trimestru. Crioablația cervicală poate provoca contracții, crescând riscul nașterii premature.
Pregătirea pentru crioablația cervicală
Displazia trebuie identificată și localizată prin biopsia țesutului și teste citologice. Uneori, se folosesc soluții de colorare pentru a facilita detectarea anomaliilor cervicale.
Crioterapia cervicală este o procedură nedureroasă, care nu necesită anestezie sau pregătire specială. Cu toate acestea, trebuie luate în considerare câteva recomandări:
- Dacă există o infecție, aceasta va fi tratată prima.
- Contactul sexual este interzis înainte de procedură.
- Nu se vor utiliza tampoane, unguente lubrifiante sau dușuri vaginale.
- Medicul poate suspenda utilizarea anticoagulantelor
- Cu două ore înainte, pacienta va servi o masă ușoară.
- Unele persoane pot avea amețeli după procedură, așa că șofatul este interzis.
- Se recomandă urinarea înainte de procedură și utilizarea ulterioară a absorbantelor.
- Se recomandă îmbrăcămintea confortabilă, ușor de scos și de îmbrăcat.
Specialistul va stabili dacă este necesară o pregătire specială: de exemplu, dacă utilizați creme cu estrogen, ați avut sângerări, scurgeri vaginale, menstruații neregulate sau disconfort pelvin.
În ce constă procedura?
Crioablația cervicală nu trebuie să coincidă cu menstruația. De obicei, procedura se face în ambulatoriu. Se poate folosi și o sală de operație, deși nu se face nicio incizie.
Procesul presupune următorii pași:
- Medicul monitorizează temperatura, tensiunea arterială, pulsul și frecvența respiratorie.
- Pacienta se dezbracă de la brâu în jos și își pune halatul steril.
- Aceasta se întinde pe masa ginecologică, cu genunchii flexați.
- Dacă este necesar, i se administrează anestezie locală.
- Medicul introduce speculul pentru a menține vaginul deschis și a expune colul uterin.
- Acesta introduce criosonda sau pistolul de crioterapie, împiedicând contactul său cu pereții vaginali.
- Gazul înghețat se aplică pe leziune timp de 3 minute.
- Medicul scoate sonda și, după o pauză de aproximativ 5 minute, repetă procedura.
După procedură, pacienta trebuie să rămână așezată sau întinsă câteva momente, pentru a se odihni. Când se simt bine și medicul este de acord, poate pleca.
Măsuri de îngrijire după crioablația cervicală
Deși este o procedură în ambulatoriu, care nu necesită recuperare, pacienta trebuie să ia anumite măsuri:
- Folosiți un absorbant dacă există sângerare.
- Când urinați, ștergeți-vă ușor.
- Nu întrețineți relații sexuale și nu introduceți nimic în vagin (tampoane sau duș) timp de cel puțin 2 săptămâni.
- Nu intrați în piscină, în mare sau în cadă timp de cel puțin 2 săptămâni.
- Faceți duș zilnic.
Pacienta își poate desfășura activitățile în mod obișnuit – poate merge la serviciu, poate face treburi casnice și poate face exerciții fizice cu impact redus.
Riscuri și efecte secundare
În ciuda celor de mai sus, pot exista reacții adverse:
- Frisoane
- Amețeli sau leșin
- Crampe ușoare până la moderate
- Crampe în timpul procedurii și câteva zile după
- Secreții vaginale cu sânge, chiar și la o lună după tratament
Deoarece nu există incizie, riscurile de infectare sunt mai mici. Totuși, există alte riscuri, cum ar fi formarea de țesut cicatricial sau ulcerația.
Posibile complicații
Potrivit cercetărilor, acest tratament este foarte eficient. Pacientele se simt bine pe termen scurt și lung, fără o morbiditate semnificativă.
Cu toate acestea, există câteva complicații. Acestea includ infecții pelvine, arsuri ale peretelui vaginal, sângerări excesive, crampe menstruale abundente și durere în timpul actului sexual.
În cazuri rare, apare stenoza canalului endocervical. Această afecțiunea îngreunează apariția unei sarcini.
În ceea ce privește complicațiile legate de sarcină, tehnica nu este întotdeauna recomandată. Pacienta trebuie să fie bine informată, deși procedura este descurajată în acest stadiu.
Pacienta trebuie să-și contacteze imediat medicul sau să meargă la camera de urgență dacă prezintă oricare dintre următoarele simptome:
- Sângerare vaginală
- Febră mare cu frisoane
- Secreții dense, gălbui, urât mirositoare
- Crampe sau dureri abdominale acute
- Dureri pelvine de lungă durată
Descoperiți: Cauzele, simptomele și tratamentul cancerului vulvar
Monitorizare și îngrijire pe termen lung
Deși procedura este foarte eficientă, pacienta trebuie să fie foarte precaută și să meargă regulat la medic. Celulele precanceroase se pot dezvolta și în alte părți ale colului uterin. Se recomandă o vizită de urmărire la o lună și jumătate după crioablația cervicală și în fiecare an după procedură.
Testele Papanicolau trebuie făcute mai des decât în mod normal (la fiecare 3 până la 6 luni). Dacă la evaluare apar anomalii, pot fi necesare biopsii, testarea HPV și studii imagistice. Tratamentul suplimentar poate implica o intervenție chirurgicală dacă celulele anormale sunt încă prezente.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Abolafia-Cañete B, Monserrat-Jordán J, Cuevas-Cruces J, Arjona-Berral J. Diagnóstico precoz del cáncer de cérvix: correlación entre citología, colposcopia y biopsia. Revista Española de Patología. 2018; 51(3): 147-153.
- Agah J, Sharifzadeh M, Hosseinzadeh A. Cryotherapy as a method for relieving symptoms of cervical ectopy: a randomized clinical trial. Oman Med J. 2019; 34(4): 322-326.
- Alaniz S, Flores G, Salazar A. Factores de riesgo para el desarrollo de la displasia leve cervical. Rev Fac Med UNAM. 2009; 52(2): 69-72.
- Banerjee D, Mandal R, Mandal A, Ghosh I, Mittal S, Muwonge R, Lucas E, Basu P. A Prospective Randomized Trial to Compare Safety, Acceptability and Efficacy of Thermal Ablation and Cryotherapy in a Screen and Treat Setting. Asian Pac J Cancer Prev. 2020; 21(5): 1391-1398. Doi: 10.31557/APJCP.2020.21.5.1391.
- Basu P, Taghavi K, Hu S, Mogri S, Joshi S. Management of cervical premalignant lesions. Curr Probl Cancer. 2018; 42(2):129-136.
- Cano-López H, Cano-Aguilar H, Cano-Aguilar F. Criocirugía cervical: reporte de mil casos. Ginecología y Obstetricia de México. 2014; 82(8): 518-522.
- Gallego Noreña G. Actualización en crioterapia. Usos en ginecología. Revista Colombiana de Obstetricia y Ginecología. 1991; 42(4): 271-276.
- Kyrgiou M, Athanasiou A, Kalliala I et al. Obstetric outcomes after conservative treatment for cervical intraepithelial lesions and early invasive disease. Cochrane Database Syst Rev. 2017; 11(11). Doi: 10.1002/14651858.CD012847.
- Venegas L, Quintanilla M, Alzamora N, Ortiz F. Estenosis cervical post LLETZ en paciente con cicatriz queloide, Clínica e Investigación en Ginecología y Obstetricia. 2021; 48(3): https://doi.org/10.1016/j.gine.2020.11.003.