Cum afectează temperaturile extreme corpul uman?
Expunerea la temperaturi extreme poate provoca consecințe grave asupra sănătății, inclusiv deces. Aceste situații apar de obicei în țările temperate, în special în timpul lunilor de iarnă și vară. Cum afectează temperaturile extreme corpul uman?
Temperatura ideală a corpului este de aproximativ 37 grade Celsius. Peste 41 grade Celsius vorbim de hipertermie și sub 35 grade Celsius de hipotermie. Temperaturile extreme pot face ca ambele stări să fie atinse rapid și să afecteze negativ sănătatea.
Cum poate organismul să tolereze schimbările de temperatură?
Ființa umană are multe mecanisme biologice de termoreglare. În acest sens, temperatura corpului depinde de echilibrul dintre pierderile și producția de căldură. Acestea sunt completate de capacitatea noastră conștientă de a folosi obiecte și îmbrăcăminte menite să prevină pierderea sau câștigul de căldură, după caz.
Datorită activității multor organe și sisteme (cum ar fi cardiovasculare și neurologice), organismul are capacitatea de a face față condițiilor meteorologice nefavorabile. Centrul principal de termoreglare este situat în hipotalamus și este responsabil de stimularea mecanismelor periferice care disipează sau rețin căldura, conform studiilor.
De exemplu, în climatele calde există pierderi de căldură prin evaporare. Vasele de sânge de la suprafața corpului se dilată pentru a pierde lichid sub formă de transpirație. În plus, datorită creșterii temperaturii, inima bate mai rapid și apare hiperventilația. Opusul se întâmplă când este foarte frig, deoarece distribuția fluxului sanguin este îndreptată către organele vitale.
Cum afectează temperaturile extreme corpul uman?
Căldura extremă este o condiție climatică nefavorabilă în care sunt atinse temperaturi care pot provoca consecințe grave asupra sănătății. Temperatura variază în funcție de regiune. Mecanismele de adaptare depind de mediul în care o persoană trăiește.
Când temperatura trece cu aproximativ 10 grade peste limita superioară medie pentru o anumită zonă, apare căldura extremă. Desigur, aceste condiții trebuie să se mențină timp de câteva săptămâni.
Simptome și reacții
Unele dintre cele mai importante manifestări clinice în timpul unui val de căldură sunt următoarele:
- Dureri musculare, abdominale și de cap
- Transpirație intensă
- Oboseală și leșin
- Greaţă
- Creșterea frecvenței cardiace
- Respirație accelerată
- Nevoia crescută de a bea lichide
Multe dintre aceste simptome sunt consecința naturală a deshidratării. În cazul prezentării acestor simptome, este indicat să mergeți cât mai curând la un serviciu de urgență.
Recomandare: Dieta pentru deshidratare: în ce constă?
Cum pot fi prevenite problemele?
Având în vedere posibilitatea unui val de căldură, este convenabil să urmați mai multe recomandări pentru a evita orice tip de daune asupra sănătății. Cele de bază sunt dotarea locuinței cu aer condiționat și ventilatoare, ceea ce poate necesita o investiție financiară în avans.
De asemenea, este indicat să cumpărați sau să faceți deflectoare în cazul în care aveți multe ferestre. Unele pot fi create folosind carton cu folie de aluminiu.
Consumul de apă din abundență și îmbrăcămintea largă sunt aspecte de bază atât în interiorul, cât și în afara casei. În cazul în care trebuie să ieșiți, alegeți locuri publice cu aer condiționat sau asistență medicală imediată.
Grupe de risc
În general, temperaturile extreme afectează mai frecvent copiii, bătrânii și persoanele cu tulburări psihice, deoarece aceste grupe sunt mai susceptibile la pierderea apei din corp. Într-un astfel de caz, hidratarea este cheia fundamentală pentru evitarea complicațiilor pe termen scurt.
Pacienții cu boli cronice, în special cele care afectează sistemul cardiovascular și renal, ar trebui să ia măsuri de precauție suplimentare. În plus, temperaturile ridicate cresc concentrațiile de ozon, polen și alți alergeni care agravează bolile respiratorii și chiar favorizează crizele de astm.
Cum reacționează organismul la frigul extrem?
Definiția frigului extrem este contrară căldurii extreme. Apare în climatele temperate și în contextul unor furtuni de iarnă.
Simptome și reacții
Principalele manifestări clinice ale expunerii periculoase la frig extrem sunt următoarele:
- Frisoane și crampe musculare
- Furnicături
- Leșin
- Schimbarea culorii la nivelul extremităților.
Toate aceste simptome, în special ultimele două, implică necesitatea deplasării la cea mai apropiată cameră de primiri urgențe.
Citiți și: Consecințele frecvente ale deshidratării
Cum pot fi prevenite problemele?
Ca și în cazul valurilor de căldură, efectele negative asupra sănătății pot fi prevenite în majoritatea cazurilor. Recomandările sunt următoarele:
- Ieșiți din casă cât mai puțin posibil.
- Folosiți instrumentele necesare pentru a îndepărta zăpada din împrejurimi.
- Purtați mai multe straturi de îmbrăcăminte, inclusiv protecție pentru mâini, picioare, urechi, gât și cap.
- Instalați un sistem de încălzire cu mult timp înainte de sosirea iernii.
- Stabiliți un plan de urgență pentru a merge la un centru de sănătate dacă este necesar.
- Păstrați suficiente alimente conservate pentru întreruperile de curent.
Unele studii afirmă că, în caz de hipotermie ușoară, reîncălzirea pasivă externă este metoda ideală, în timp ce în episoadele moderate până la severe, aplicarea activă a căldurii trebuie luată în considerare cât mai curând posibil.
Grupe de risc
Vârstele extreme și pacienții cu boli cronice, cum ar fi hipotiroidismul, sunt mai susceptibili la îmbolnăvire. Persoanele cu mobilitate redusă trebuie să evite să părăsească locuința din cauza posibilelor obstacole cauzate de căderea zăpezii.
În mod similar, persoanele cu traumatisme și boli ale sistemului nervos central pot avea un răspuns insuficient la frig, potrivit cercetărilor. Consumul de alcool crește pierderile de căldură și favorizează scăderea temperaturii corpului. Alte tulburări, cum ar fi insuficiența hepatică și arsurile, afectează reglarea temperaturii.
Nu strică să știți cum afectează temperaturile extreme corpul uman
În fiecare an, expunerea la temperaturi extreme ia mii de vieți, chiar mai mult decât dezastrele naturale. Majoritatea țărilor dezvoltate cu climă temperată au strategii guvernamentale menite să reducă decesele din această cauză.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Flouris, A. D. (January, 2011). Functional architecture of behavioral thermoregulation. European Journal of Applied Physiology, 111(1), 1-8.
- Johnson, J. M., & Kellogg, D. L. (2010). Local thermal control of the human cutaneous circulation. Journal of Applied Physiology, 109(4), 1229-1238.
- López A. Actualidad en termorregulación. Pensar en Movimiento 2014;12(2):1-36.
- Nakamura, K. (2011). Central circuitries for body temperature regulation and fever. American Journal of Physiology. Regulatory, Integrative and Comparative Physiology, 301(5), R1207-1228.
- Organización Panamericana de la Salud. Ola de calor y medidas a tomar – revisión preliminar. Biblioteca sede OPS.
- Schepers, R. J., & Ringkamp, M. (February, 2010). Thermoreceptors and thermosensitive afferents. Neuroscience and Biobehavioral Reviews, 34(2), 177-184.
- Gómez A. Trastornos de la temperatura corporal. Offarm. 2007; 26(7): 48-53.
- Soteras I, Subirats E, Reisten O. Hipotermia accidental. Medicina Clínica. 2011; 137 (4): 171-177.
- Synder M. Los aspectos más escalofriantes de la hipotermia. Nursing. 2006; 24 (1): 25-28.
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.