Cum arată mușcăturile de purici și cât durează vindecarea?
Mușcăturile de purici au rareori consecințe grave, dar pot provoca probleme de sănătate. De aceea, nu trebuie să subestimăm prezența acestor insecte enervante în casă. Cel mai bine este să le eradicăm. Cum arată mușcăturile de purici și cât durează vindecarea?
Puricii sunt foarte mici și destul de rezistenți: pot rezista până la un an fără să mănânce. Se hrănesc cu sângele mamiferelor și au un corp dur care îi protejează de încercările de a-i distruge. În plus, se reproduc rapid.
Mușcăturile de purici
Mușcăturile de purici pot provoca orice, de la o simplă leziune, până la ciuma bubonică. Victima lui nici măcar nu știe ce a înțepat-o sau în ce loc a avut loc atacul.
Există roșeață în zona în care a avut loc înțepătura. De asemenea, apare mâncărimea. Cu toate acestea, simptomele pot varia foarte mult de la o persoană la alta.
Mușcăturile de purici apar în zona gleznelor și picioarelor, deoarece este zona cea mai apropiată de sol și este descoperită vara. De asemenea, apar frecvent la nivelul taliei, sânilor, zonei inghinale și axilelor sau în pliurile coatelor și genunchilor.
Aproape întotdeauna apar între două și trei mușcături, uneori dispuse în linie dreaptă. Există mâncărime și unele iritații ale pielii, care variază în intensitate în funcție de tipul de piele. Unele persoane nu au niciun simptom.
Recomandăm: 7 remedii naturale pentru a ameliora mușcăturile de purici
Cum arată mușcăturile de purici?
Mușcăturile de purici arată ca niște umflături roșii cu un vârf în centru. Sunt foarte asemănătoare cu mușcăturile de țânțari. Cu toate acestea, sunt leziuni mai mici și sunt adesea înconjurate de un halou roz.
Apar adesea în linie, deoarece aceste insecte nu zboară, iar modul lor tradițional de a ataca este prin a mușca, a face câțiva pași și a mușca din nou. Rana poate să sângereze și, de aceea, pe cearceaf sau haine apar urme de sânge.
Probleme cauzate de mușcături
De obicei, mușcăturile de purici provoacă simptome ușoare, cum ar fi mâncărime, iritație a zonei și roșeață. Leziunea se poate infecta și, dacă se întâmplă acest lucru, apar puroiul, înroșirea accentuată și căldura în partea afectată.
La unii oameni, aceste tipuri de mușcături pot declanșa o reacție alergică. Acesta variază de la o iritație mai intensă în zonă, până la dificultăți de respirație. Simptomele durează între 12 și 24 de ore.
La persoanele cu dermatită, poate fi declanșată urticaria. Mușcătura provoacă o rană și aceasta poate deveni o poartă de intrare pentru bacterii. De aceea, trebuie tratată.
Riscul de îmbolnăvire gravă după mușcăturile de purici este foarte scăzut. Cu toate acestea, nu este de neglijat. Aceste animale pot transmite patologii, precum tifosul sau ciuma bubonică.
Cât durează vindecarea și cum se tratează?
Deși leziunea dispare de la sine într-o zi sau două, este mai bine să curățați bine zona pentru a evita complicațiile. Cel mai bine este să spălați partea afectată cu apă și un săpun blând.
Mâncărimea poate fi ameliorată cu gheață sau cu o cremă care conține antihistaminice sau corticosteroizi. Dacă există o reacție alergică, pot apărea simptome precum următoarele:
- Umflături în alte zone ale corpului
- Roșeață intensă și de durată, cu mâncărimi puternice
- Amețeli, vărsături și leșin
- Urticarie pe tot corpul
- Vedere încețoșată
- Dificultate la respirație
Aceste simptome necesită asistență medicală. În mod similar, dacă disconfortul persistă mai mult de două zile sau apar simptome neobișnuite, cum ar fi febră sau altă reacție, cel mai bine este să consultați medicul.
Recomandăm: Ghid complet pentru a scăpa de purici din casă
Eradicați puricii ca soluție
Pentru a evita inconvenientele și riscurile mușcăturilor de purici, cel mai bine este să eradicați aceste creaturi. Puricii provin adesea de la animale de companie. De aceea, este indicat să urmați instrucțiunile medicului veterinar.
Puricii tind să se așeze în covoare, așa că trebuie să le aspirați bine și să aruncați sacul de gunoi în afara casei. De asemenea, este indicat să spălați foarte bine lenjeria de pat și să păstrați saltelele igienizate. În cazuri extreme, puteți apela la un serviciu de combatere a dăunătorilor.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Meregildo-Rodriguez, E. D., & Villegas-Chiroque, M. (2019). Peste septicémica rápidamente fatal secundaria a peste bubónica primaria inicialmente no diagnosticada: reporte de caso. Revista Peruana de Medicina Experimental y Salud Publica, 36, 515-519.
- Manzanares, J. L. (2018). Distribución espacial de egresos hospitalarios de casos por infección vírica por picadura de mosquito en México entre 2004 y 2014. Revista Panamericana de Salud Pública, 41, e30.
- Lozano, Ana Milena, et al. “Papular urticaria: A review of causal agents in Colombia.” Biomédica 36.4 (2016): 632-645.
- Verde Arribas, M. T., & Marteles Aragüés, D. (2009). ¿Por qué no conseguimos controlar el problema de las pulgas? Clínica veterinaria de pequeños animales, 29(2), 0126-128.
- Navarro, L., and Mª T. Verde Arribas. “La dermatitis alérgica a la picadura de pulga.” Clínica veterinaria de pequeños animales 22.4 (2002): 0311-317.
- Horrillo, Marina Sánchez, José Marín Sánchez Murillo, and Marta Vivas Martín. “Artrópodos y humanos. Generalidades sobre sus picaduras y las enfermedades que transmiten.” Badajoz Veterinaria 15 (2019): 22-31.
- García-Acosta, Jesús, and César Raúl Aguilar-García. “Tifus murino o endémico.” Medicina interna de México 31.4 (2015).
- Zaragozano, Jesús Fleta. “Rickettsiosis transmitidas por piojos, pulgas y ácaros.” Medicina integral: Medicina preventiva y asistencial en atención primaria de la salud 39.4 (2002): 147-152.
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.