Cum să faci o clismă acasă și ce riscuri are?
Verificat și aprobat de asistenta Leidy Mora Molina
Din diverse motive, unii oameni trebuie să facă o clismă acasă pentru a ajuta la curățarea rectului de materii fecale. Clisma face parte din pregătirea pentru anumite proceduri medicale, este o metodă de ameliorare a constipației sau ajută la curățare înainte de sexul anal.
Este o practică obișnuită și recurentă, dar despre care se vorbește puțin, deoarece este tabu. Citește mai departe și află tot ce trebuie să știi despre cum să faci o clismă acasă!
Ce este o clismă?
Cunoscută și sub denumirea de duș anal sau curățare a colonului, clisma este o procedură în care cantități mari de apă sub presiune sunt introduse în anus printr-un tub. Lichidul este apoi expulzat împreună cu scaunul, până când lichidul curge limpede. Rectul, colonul și o parte a intestinului subțire sunt curățate.
Potrivit informațiilor oferite de Clinica Mayo, mulți susțin că utilizarea clismelor poate ajuta la detoxifierea organismului, la creșterea nivelului energiei și la îmbunătățirea funcționării sistemului imunitar. Cu toate acestea, nu există dovezi medicale care să susțină astfel de beneficii.
Clismele pot fi o metodă bună de a ajuta la combaterea constipației, deoarece ajută la ameliorarea disconfortului și facilitează evacuarea scaunului. Clisma este o procedură recomandată persoanelor cu constipație cronică, deși nu se poate folosi prea des, deoarece organismul tinde să se obișnuiască cu procesul.
Recomandăm: 8 laxative naturale împotriva constipației
Tipuri de clismă
Clismele pot fi clasificate în două mari categorii, în funcție de scop. Unele pot fi făcute acasă, în timp ce altele doar în spital.
1. Clisme de curățare
Denumite și clisme evacuatoare, sunt cel mai frecvent și comun tip de clismă. Pot fi efectuate fără probleme acasă. Acestea au rolul de a curăța colonul, rectul și o parte a intestinelor de materiile fecale. Se utilizează apă pură sau soluții saline.
Clismele de curățare sunt recomandate în caz de constipație, pentru a obține probe de scaun, înainte de un examen radiologic al rectului sau ca metodă de pregătire pentru sexul anal. În general, lichidul este reținut în corp timp de 2-3 minute înainte de a fi eliminat complet. Procedura se repetă până când apa curge limpede și curată.
2. Clisme de retenție
Diferența dintre clisma de curățare și clisma de retenție este faptul că la prima pacientul elimină aproape imediat apa, în timp ce la cea din urmă lichidul trebuie reținut circa 30 de minute. Medicamentele sunt administrate în rect în amestec cu apa (când nu pot fi administrate pe cale orală).
Pe lângă medicamente, sunt introduse și substanțe nutritive. În ambele situații, clisma de retenție trebuie efectuată de medic. Înainte de a efectua clisma de retenție, trebuie făcută una de curățare, pentru ca medicamentele furnizate să ajungă rapid în fluxul sanguin.
Cum să faci corect o clismă acasă?
Fiecare persoană poate avea propriul mod de a efectua o clisma acasă: de la instrumentul folosit pentru clismă, până la poziția cea mai confortabilă pentru fiecare.
Acestea sunt câteva recomandări generale pentru a efectua o clismă la domiciliu într-un mod ușor și sigur:
- Alege instrumentul preferat: folosește un dispozitiv din farmacie, curățat și dezinfectat în prealabil.
- Umple-l cu apă caldă: nu uita să ai grijă la temperatură pentru a nu genera o schimbare bruscă sau incomodă atunci când lichidul intră în corp.
- Unge vârful de plastic: cu ajutorul vaselinei sau al unui lubrifiant, unge vârful dispozitivului cu care vei efectua clisma pentru a facilita intrarea acestuia.
- Adoptă o poziție confortabilă: unele dintre cele mai recomandate sunt culcarea pe o parte cu picioarele îndoite, culcarea pe spate cu picioarele spre piept sau ghemuirea.
- Introdu ușor vârful: introdu delicat vârful dispozitivului în anus, având mare grijă să nu te rănești.
- Deschide sau apasă instrumentul: în funcție de dispozitivul ales, metoda de eliberare a apei este diferită.
- Așteaptă câteva minute: stai în poziția aleasă și încearcă să reții apa. Așteaptă până simți că trebuie să o elimini.
- Repetă spălarea: repetă clisma de 3 până la 4 ori, până când apa curge limpede și curată. Nu uita să nu introduci mai mult de 250 ml de apă la fiecare clisma.
Riscuri și precauții atunci când faci o clismă acasă
Deși este adevărat că clismele sunt o procedură de mare ajutor și că pot fi efectuate în confortul casei, nu trebuie să exagerezi. Utilizarea excesivă poate avea repercusiuni asupra sănătății. Clismele pot modifica flora intestinală.
Iată câteva măsuri de precauție pentru a profita la maxim de clisme și a nu-ți asuma riscuri inutile:
- Utilizarea clismelor cu cafea sau săpun trebuie evitată, deoarece acestea irită intestinele și pot provoca dureri abdominale și disconfort.
- Clismele nu sunt recomandate în situațiile în care creșterea peristaltismului intestinal este periculoasă (apendicita sau perforația intestinală).
- Clismele sunt periculoase la pacienții cu dezechilibru hidroelectrolitic. De exemplu, în caz de insuficiență renală.
- La unii oameni, clisma poate provoca greață, dureri abdominale, proctită sau mâncărime anale.
Citește mai mult: Apa cu sare de mare împotriva constipației: este eficientă?
A face o clismă acasă este o sarcină serioasă
Acum că ai aflat beneficiile și riscurile clismelor, ai grijă cum le efectuezi. Nu abuza de ele și nu le folosi dacă nu este neapărat necesar.
Dacă problema principală este constipația, caută mai întâi alternative naturale. Consultă medicul dacă te confrunți cu constipația mai mult de o săptămână.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Antonio, K. A. S. J. B., & Valle, C. M. J. M. (2014). Ideal volume for evacuants enemas y children. Revista Mexicana de Cirugía Pediátrica, 18(2), 63-69. https://www.medigraphic.com/cgi-bin/new/resumenI.cgi?IDREVISTA=91&IDARTICULO=52147&IDPUBLICACION=5305
- Asociación Española de Pediatría. (2020). Enema (solución fisiológica). Consultado el 12 de septiembre de 2023. https://www.aeped.es/comite-medicamentos/pediamecum/enema-solucion-fisiologica
- Bárcena Fernández, E., San Emeterio Herrero, R., Santos González, G., Galarraga Martín, B., Ezquerra Gutiérrez, T., & Benito Fernández, J. (2009). Eficacia de los enemas salinos en el tratamiento de la impactación fecal en urgencias de pediatría. Anales de Pediatría, 71(3), 215-220. https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S1695403309003221
- Enguita, J., Et al. (2022). TIPOS DE ENEMAS Y ADMINISTRACIÓN. Ocronos. Vol. V. Nº 5–Mayo 2022. Pág. Inicial: Vol. V; nº5: 18. https://revistamedica.com/tipos-de-enemas-y-administracion/
- Jímenez, N., Blanco, R., & Quesada, M. (2019). Administración de los diferentes tipos de enemas por parte del Técnico Auxiliar en Cuidados de Enfermería en el ámbito hospitalario. Ocronos – Editorial Científico-Técnica. https://revistamedica.com/administracion-tipos-de-enemas-tecnico-auxiliar-en-cuidados-de-enfermeria/
- Schmelzer, M., Schiller, L. R., Meyer, R., Rugari, S. M., & Case, P. (2004). Safety and effectiveness of large-volume enema solutions. Applied nursing research : ANR, 17(4), 265–274. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/15573335/
- Stanford Surgery. (17 de noviembre de 2020). Instrucciones de cómo administrar un enema. Youtube. https://youtu.be/1Nj8hfO8cCg
- Torre, A., García, S., Huerta, H., Juárez de la Cruz, F., Rodríguez, H., & Zúñiga, J. (2009). Guías clínicas de diagnóstico y tratamiento de la encefalopatía hepática. Tratamiento y perspectivas a futuro. Revista de Gastroenterología de México, 74(2), 170-174. http://www.revistagastroenterologiamexico.org/es-guias-clinicas-diagnostico-tratamiento-encefalopatia-articulo-X0375090609499140
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.