Cum să te aperi de devalorizarea narcisistului?
Verificat și aprobat de psihologul Elena Sanz
Narcisismul este un termen necunoscut pentru mulți oameni. Cu toate acestea, mulți din jurul nostru se încadrează în această categorie. Sunt oameni care se cred superiori celorlalți, care îi folosesc pe alții în beneficiul lor și care apelează la devalorizarea narcisistului atunci când te aștepți mai puțin.
După cum explică Manualul MSD, narcisistul nu simte empatie și are nevoie de lingușire din partea celorlalți. Chiar dacă pare încrezător, are de fapt probleme legate de stima de sine.
În psihologie, diagnosticul oficial este tulburarea de personalitate narcisică.
Astăzi ne vom concentra pe devalorizarea narcisistului. Vom vedea în ce constă, când apare și ce consecințe poate avea asupra victimelor. Prin urmare, vă vom oferi și câteva sfaturi pentru a vă proteja.
Ce este devalorizarea narcisistului?
Devalorizarea narcisistului începe brusc, fără avertisment, deși uneori poate fi subtilă la început. După cum explică Academia Regală a Limbii Spaniole (RAE), devalorizarea se referă la „scăderea valorii unei monede, adică deprecierea acesteia”.
Prin urmare, în devalorizarea narcisistului, abuzatorul încearcă să facă victima să pară insignifiantă. De ce face asta? Pentru că și-a atins deja scopul.
Narcisiștii sunt fermecători la început. Te prind în capcană și generează o atracție de care foarte puțini reușesc să scape. După ce își ating scopul, își folosesc partenerii până la devalorizare.
Descoperă: Ce este triangularea narcisistă și cum să o recunoaștem?
Ciclul devalorizării narcisice
Pentru a vorbi despre devalorizarea narcisistului, trebuie să o vedem ca pe un ciclu. La început, totul este minunat. Este un bun prieten sau potențial partener, îi pasă de tine și nu face nimic greșit. În plus, îți oferă multe aprecieri.
Narcisistul se adaptează la partener, știind tot ce îi place și ce nu, făcându-l să coboare garda. Apoi, începe idealizarea.
Mai târziu, narcisistul preia controlul situației. Cealaltă persoană nu mai este o prioritate; primește doar firimituri. Următoarea fază este cea a devalorizării narcisice.
Apar tot felul de scuze, disprețuri evidente și o lipsă de interes care crește în timp. Victima narcisistului nu înțelege nimic, cere explicații, este copleșită și vrea atenție. Ghosting-ul și manipularea sunt tehnici pe care narcisistul le adoră.
Cum să previi și să te aperi de devalorizarea narcisistului?
Pentru a preveni devalorizarea narcisistului, trebuie evitată idealizarea. Încercarea de a ține picioarele pe pământ în orice moment este esențială în orice tip de relație. Nimeni nu este perfect, există întotdeauna un defect.
Totuși, dacă devalorizarea a început deja, există câteva sfaturi pentru ca situația să nu-ți afecteze stima de sine. Iată câteva dintre ele:
- Alege contactul zero: este o decizie pe care nu vrei să o iei, dar este cea mai bună. Întreruperea oricărui contact cu narcisistul care insultă, devalorizează, slăbește și provoacă rău este modalitatea de a avea grijă de tine.
- Continuă să faci lucruri interesant: găsește un hobby distractiv, citește, ieși cu prietenii sau concentrează-te pe muncă… Viața nu ar trebui să se oprească pentru că un narcisist se joacă și te manipulează.
- Stabilește limite: nu mai răspunde la telefon, întrerupe relația sau vorbește clar. Acest lucru nu este ușor, așa că ajutorul psihologic este întotdeauna o opțiune.
Descoperă: 7 nevoi ale narcisiștilor
Când să mergi la un psiholog?
Mergi la un psiholog dacă ai detectat la tine un comportament asemănător cu cel expus mai sus. Nu este deloc ușor.
Dacă ești o victimă în aceste circumstanțe, terapia te poate ajuta să ieși din relație și să-ți reconstruiești părțile deteriorate ale stimei de sine. Manualul MSD estimează faptul că 6,2% dintre oamenii care trăiesc în Statele Unite au o tulburare de personalitate narcisică. Cu siguranță există mult mai mulți în lume.
Cunoașterea acestui tip de personalitate și a fi precaut este esențial pentru a evita rănile sufletești. Uneori, acest lucru se întâmplă aproape fără să-ți dai seama. Evitarea idealizării este esențială.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- López Mondéjar, Lola. (2001). Una patología del vínculo amoroso: el maltrato a la mujer. Revista de la Asociación Española de Neuropsiquiatría, (77), 7-26. Recuperado en 31 de agosto de 2022, de http://scielo.isciii.es/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S0211-57352001000100002&lng=es&tlng=es.
- Serra Undürraga, Jacqueline Karen Andrea. (2016). El diagnóstico del narcisismo: una lectura relacional. Revista de la Asociación Española de Neuropsiquiatría, 36(129), 171-187. Recuperado en 31 de agosto de 2022, de http://scielo.isciii.es/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S0211-57352016000100011&lng=es&tlng=es.
- Vandevelde-Rougale, Agnès, & Guerrero Morales, Patricia. (2019). Emoción, discurso managerial y resistencia: El mobing como revelador. Psicoperspectivas, 18(3), 103-114. https://dx.doi.org/10.5027/psicoperspectivas-vol18-issue3-fulltext-1595
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.