Cum vezi dacă ai daltonism?
Daltonismul este o boală care schimbă percepția asupra culorilor. Ochiul uman poate interpreta culoarea lucrurilor prin unde luminoase care ajung la retina ochiului. Însă cum vezi dacă ai daltonism?
În retină, există celule specializate care se numesc conuri. Conurile au în interior pigmenți. Ei detectează culorile roșu, verde și albastru. Combinația acestor trei pigmenți identifică o gamă largă de nuanțe, pentru a ne permite să vedem lumea în culori și nu în alb-negru.
Odată ce informația undei luminoase ajunge la conuri, semnalul trece prin nervul optic. Există doi nervi optici, unul în spatele fiecărui glob ocular. Căile ambilor nervi se combină în chiasma optică și ajung la creier, astfel încât neuronii să poată trece la interpretarea finală a informațiilor.
În cazul daltonismului, persoana nu percepe culorile în mod normal. Deși unda de lumină este aceeași, la o persoană daltonistă informațiile sunt interpretate incorect. Se estimează că această boală afectează aproximativ 8% dintre bărbați și 0,5% dintre femei.
Ce este daltonismul?
Tulburarea cunoscută sub numele de daltonism este o boală genetică. Este moștenită prin cromozomul X, care este unul dintre cromozomii sexuali. Din această cauză, este mai frecventă la bărbați decât la femei.
Daltonismul este definit ca incapacitatea de a discerne culorile. Conform acestei definiții, există numeroase variante ale bolii, de la schimbări care sunt aproape imperceptibile, până la încurcarea culorilor între ele.
În general, există trei forme clasice de daltonism:
- Monocromatism: Aceasta este cea mai puțin frecventă formă a bolii. De asemenea, este cea care provoacă cele mai multe complicații pentru pacient, deoarece este asociată în mod normal și cu alte simptome, cum ar fi fotofobia sau nistagmusul. Prefixul mono se referă la faptul că dintre cele trei tipuri de conuri – verde, roșu și albastru – funcționează doar unul.
- Dicromatism: Spre deosebire de tipul anterior, aceasta este cea mai comună formă de daltonism. Dintre cele trei tipuri de conuri, unul nu funcționează. Există trei tipuri de dicromatism în funcție de culoarea pe care pacientul nu o poate vedea. Afecțiunea se numește protanopie atunci când problema este conul roșu, deuteranopie când este verde și tritanopie când este albastru.
- Tricromatism: Acesta este cazul în care toate conurile funcționează, dar unele celule au suferit schimbări, apărând o sensibilitate scăzută la diferențele de culoare.
Citește mai mult:
Alte cauze ale daltonismului
Deși daltonismul este o boală genetică legată de cromozomul X, și alte afecțiuni pot avea această problemă ca simptom. Printre aceste boli se numără:
- Cataracta: Cataracta este o opacitate în lentila globului ocular. Această opacitate reduce luminozitatea a tot ceea ce vezi, ceea ce înseamnă că îți poate afecta percepția asupra culorii. Este o afecțiune pe care o poți remedia chirurgical.
- Maladia Parkinson: Nu toți oamenii care suferă de maladia Parkinson sunt daltoniști, dar boala poate afecta celulele nervoase ale retinei, care captează undele luminoase.
- Sindromul Kallman: La fel ca maladia Parkinson, aceasta nu este o boală care provoacă întotdeauna daltonism. Cu toate acestea, pentru unii oameni este unul dintre simptome. În cazul sindromului Kallman, principala problemă se află în glanda pituitară.
- Boala Leber: Aceasta este o neuropatie optică care este moștenită genetic. Cele mai afectate culori sunt roșul și verdele.
-
Medicamente: Daltonismul poate fi un efect secundar al anumitor medicamente. Medicamentul cel mai asociat cu daltonismul este tagabina, care este utilizată pentru tratarea epilepsiei. Însă, atunci când pacienții încetează să utilizeze medicamentul în cauză, își recuperează vederea normală.
Cum vezi dacă ai daltonism?
Cum vezi oare dacă ai daltonism? Trebuie să clarificăm faptul că un daltonist nu vede doar nuanțe de gri sau alb-negru. Cu toate acestea, este posibil să experimenteze o desaturare a tonurilor.
De asemenea, ar putea confunda culorile, ceea ce este adesea înțeles greșit. Pentru o persoană daltonistă, nu este vorba despre o confuzie în sine, ci mai degrabă este un mod diferit de a interpreta culoarea. Daltoniștii văd așa încă de la naștere și aceasta este percepția lor asupra realității.
Testele care se fac în cabinetele oftalmologilor pentru a diagnostica daltonismul sunt variate și subiective. Pacientul trebuie să spună ce vede și culorile pe care crede că le vede, astfel încât medicul să poată compara acest lucru cu normalul. Cel mai faimos test este testul Ishihara, compus din cărți cu numere formate din puncte de culoare. Diferența dintre punctele de culoare este subtilă, iar o persoană cu daltonism are dificultăți în a distinge culorile.
Citește mai mult:
Ce ar trebui să faci dacă crezi că ești daltonist?
Dacă crezi că ai putea suferi de daltonism, este important să consulți un oftalmolog. Medicul va face testele adecvate și va stabili dacă suferi de o modificare a percepției asupra culorilor. În general, nu există motive de îngrijorare. Majoritatea persoanelor daltoniste duc o viață normală.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Martínez, Pedro Raúl Montoro. “¿ Qué es el daltonismo?.” (2014).
- Villegas, Humberto Moreira, and Julio Lillo Jover. Percepción del color y daltonismos. Ediciones Pirámide, 2014.
- Hoyos, Blanca Cecilia Pinzón. “Anomalías en la percepción cromática.” Revista de la Facultad de Medicina 43.1 (1995): 6-7.
- Lillo, J., Vitini, I., Ponte, E., & Collado, J. (1999). Daltonismo, pseudoacromatismo y categorías verbales <BR></BR>Color blindness, pseudoachromatism and verbal categories. Cognitiva, 11(1), 3–22. https://doi.org/10.1174/021435599760374041
- Daltonism. (2018). In Encyclopedia of Ophthalmology (pp. 580–580). Springer Berlin Heidelberg. https://doi.org/10.1007/978-3-540-69000-9_100480
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.