Logo image
Logo image

Denivelările la nivelul penisului: cauze

5 minute
Denivelările sau umflăturile la nivelul penisului sunt foarte frecvente și prezente la mulți bărbați. Acestea apar, de obicei, ca urmare a unor cauze comune care nu necesită tratament. În articolul de astăzi, îți vom spune care sunt principalele cauze și cum să tratezi denivelările de la nivelul penisului!
Denivelările la nivelul penisului: cauze
Ultima actualizare: 14 august, 2020

Denivelările la nivelul penisului apar, de obicei, în adolescență și sunt mai frecvente la bărbații care au acnee pe alte părți ale corpului. Însă, aceste denivelări pot apărea și mai târziu în viață. Diverse studii au confirmat faptul că aproximativ opt din zece bărbați au sau au avut umflături la nivelul penisului. În general, aceasta este o afecțiune frecventă în rândul bărbaților.

Ce anume produce denivelările la nivelul penisului?

În primul rând, trebuie să menționăm faptul că penisul are un strat de piele subțire, glisantă. Capacitatea sa de mișcare și grosimea redusă fac ca pielea să fie susceptibilă la apariția denivelărilor. Capătul superior al acestui organ se încheie prin ceea ce majoritatea dintre noi cunoaștem drept prepuț, partea pielii care acoperă glandul.

Glandul este o zonă afectată frecvent de umflături. Există două părți ale acestuia: un vertex, unde este orificiul pentru urinare și ejaculare și o bază, numită „coroana” glandului. Coroana are o canelură dedesubt, care este, de obicei, în contact cu prepuțul și frenul. Acesta din urmă este o structură mică care unește pielea penisului cu glandul.

Glandul are glande și papilele care sunt vizibile cu ochiul liber și pe care oricine le-ar putea confunda cu niște umflături atunci când acestea devin puțin mai mari. Aceste denivelări sunt destul de frecvente, dar nu prezintă un pericol pentru sănătate.

În continuare, vom enumera cele mai frecvente cauze ale denivelărilor la nivelul penisului, astfel încât să știi când este cazul să te îngrijorezi și când nu. Iată cele mai frecvente opt cauze:

1. Umflături și coșuri pe penis

Coșurile sunt umflături tipice ale penisului și sunt similare cu acneea facială. Acestea tind să erupă pe marginile glandului și devin evidente atunci când bărbatul își mișcă prepuțul. Există un anumit tip de acnee cunoscut sub denumirea de puncte Fordyce. Acestea sunt mici puncte albe nedureroase. Sunt simple glande sebacee și nu necesită tratament.

Citește mai mult:

Hematospermia sau sângele în spermă

Some figure
Coșurile de pe penis pot să apară sub formă de pete albe, nedureroase, care nu necesită tratament.

2. Ulcere pe penis

Spre deosebire de coșurile proeminente tipice, ulcerele presupun puncția pielii. Ulcerul penisului este puternic legat de herpesul genital. Durerea severă este un simptom obișnuit al acestei boli cu transmitere sexuală și, de obicei, pacientul se prezintă la medic cu febră.

Ulcerul penisului necesită tratament imediat, așadar nu amâna vizita la medicul specialist. Cel mai probabil ai o infecție contagioasă.

3. Foliculi de păr care arată ca umflături pe penis

Părul testiculelor poate prezenta umflături în zona în care se atașează de piele. Bărbații se îngrijorează adesea și dau buzna în cabinetele medicilor, deoarece foliculii inflamați apar adesea în număr mare.

Foliculii de păr sunt structuri anatomice normale oriunde există păr pe corp. Nu necesită tratament de niciun fel și nu reprezintă un pericol pentru sănătate. Dimpotrivă, sunt necesari.

4. Bășici

Bășicile sunt pungi de lichid apărute pe piele. Acestea apar atunci când există arsuri de gradul II sau o infecție, care indică prezența unei afecțiuni sexuale cu manifestare la nivelul pielii. Așadar, persoanele cu această problemă trebuie să consulte medicul și, dacă este posibil, și un dermatolog.

5. Chisturi scrotale

Un chist este o umflătură de dimensiuni considerabile, care conține lichid în interior. Nu este solid în interior și nici nu are configurația tipică a unei bășici. În general, interiorul chistului este format dintr-un lichid alb, care poate să fluctueze până când chistul se sparge și lichidul se scurge din acesta.

Chisturile scrotale nu sunt foarte frecvente, dar unii bărbați optează pentru a le elimina din motive estetice. După cum vezi, acestea nu prezintă un risc pentru sănătate și nu necesită tratament dacă nu sunt suficient de mari pentru a modifica funcționarea penisului sau a testiculelor.

Citește și:

Mărimea penisului contează într-o relație sexuală?

6. Negi

Denivelările brune apărute la nivelul penisului, care păstrează umiditate în partea superioară a acestora, pot fi negi genitali, mai ales dacă forma lor seamănă cu o conopidă. Trebuie să știi cum să-i recunoști, deoarece indică prezența unei infecții cu papilomavirusul uman.

Negii indică prezența unei boli cu transmitere sexuală, care trebuie să fie tratată cât mai curând posibil. Când vine vorba de papilomavirusul uman, o femelă infectată poate suferi mai mult decât un bărbat, deoarece acest virus este un precursor al cancerului de col uterin.

Some figure
Prezența negilor pe penis poate fi un simptom al unei infecții cu transmitere sexuală. Negii necesită îngrijire medicală adecvată.

7. Bășici albe

Lichenul scleros penil este o boală puțin cunoscută, care este adesea greu de diagnosticat. Poate apărea pe gland, pe prepuț sau pe corpul penisului. Se manifestă printr-o linie de bășici albe. Aceasta este o boală de natură autoimună. Organismul își atacă propriile sale structuri. Așadar, aceasta nu este o infecție și nu se răspândește de la o persoană la alta. De asemenea, lichenul scleros dispare, de obicei, după un an și de multe ori necesită intervenție medicală.

Dacă umflăturile de la nivelul penisului devin roșii și au o textură catifelată, trebuie să mergi imediat la medic, deoarece acesta este un simptom sugestiv pentru cancerul de penis.

8. Papule sau puncte albe

20% dintre bărbați au acest tip de umflături pe penis. Ele se manifestă, de obicei, în jurul glandului. Unele studii au identificat o prevalență mai mare la bărbații sub 25 de ani.

În termeni medicali, o papulă albă este un angiofibrom. Acesta este un amestec de vase mici de sânge și țesut fibros. Papula nu este infecțioasă, nu necesită tratament și nu prezintă un risc pentru sănătatea sau fertilitatea bărbatului.


Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.


  • Alonso Ciodaro, G., Bonilla Fornés, S., Forsheden Ahs, E., Sanjuán Rodríguez, S., & Encinas Sánchez, D. (2017). Espermatocele: patología poco conocida en pediatría. Rev. esp. pediatr.(Ed. impr.), 365-368. https://pesquisa.bvsalud.org/portal/resource/pt/ibc-171617
  • Jain, P., Embry, A., Arakaki, B., Estevez, I., Marcum, Z. A., & Viscidi, E. (2024). Prevalence of Genital Herpes and Antiviral Treatment. Sexually Transmitted Diseases51(10), 686-693. https://journals.lww.com/stdjournal/fulltext/2024/10000/prevalence_of_genital_herpes_and_antiviral.9.aspx
  • Kumar, P., Das, A., & Savant, S. S. (2015). Multiple shiny papules on the shaft of the penis. Indian Journal of Dermatology60(3), 325. https://journals.lww.com/ijod/fulltext/2015/60030/multiple_shiny_papules_on_the_shaft_of_the_penis.58.aspx
  • Paolino, G., Muscardin, L. M., Panetta, C., Donati, M., & Donati, P. (2018). Linear ectopic sebaceous hyperplasia of the penis: the last memory of Tyson’s glands. G Ital Dermatol Venereol153(3), 429-431. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27598618/
  • Pérez-Martín, Á., Fernández, M. J. A., Fernández, A. A., Lanza, J. L., Martínez, M. I., & Odriozola, J. B. (2018). Lesiones en el pene: un caso de liquen plano. Medicina general7(1), 7. https://dialnet.unirioja.es/servlet/articulo?codigo=6607563
  • Radhakrishnan, S., & Agarwal, D. C. (2016). Fordyce spots masquerading as penile warts. medical journal armed forces india72(4), 384-385. https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0377123715002233
  • Rodríguez, G., & Arenas, D. (2017). Molusco contagioso. Revista de la Asociación Colombiana de Dermatología y Cirugía Dermatológica25(4), 304-313. https://www.revista.asocolderma.org.co/index.php/asocolderma/article/view/304
  • Rodríguez, W. R. R., & Valbuena, J. E. P. (2018). Lifangitis esclerosante no venérea del pene. Presentación de 2 casos y revisión de la literatura. Revista Urología Colombiana/Colombian Urology Journal27(03), 287-289. https://www.thieme-connect.com/products/ejournals/html/10.1016/j.uroco.2017.04.006

Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.