Durerea provocată de dinții sensibili
Structurile dentare sunt foarte importante pentru vorbire, pentru mestecarea alimentelor și pentru formarea bolului alimentar. Desigur, sunt plăcute și din punct de vedere estetic. Durerea provocată de dinții sensibili ne poate afecta în numeroase moduri.
Cu toții am avut dureri de dinți la un moment dat de-a lungul vieții. Este un semn de avertizare ce arată faptul că dinților li se întâmplă ceva dăunător. În articolul de astăzi, îți vom explica motivele pentru care dinții sunt atât de sensibili la durere.
Straturile dinților și sensibilitatea dentară
Dinții au trei părți de bază:
- Rădăcină. Aceasta este partea din interiorul cavității dentare – partea invizibilă a dintelui îngropat în osul alveolar. Rădăcina face parte din capătul unui dinte care a fost extras.
- Coroană. Aceasta este partea proeminentă a osului alveolar; este vizibilă.
- Gât. Acesta unește rădăcina și coroana.
Există un canal prin care vasele și nervii care hrănesc dinții ajung la baza rădăcinii, formând ceea ce se numește cavitatea pulpară. Un strat de dentină acoperă și protejează această cavitate.
Dentina este produsă dintr-o matrice minerală, în special hidroxiapatită de calciu. Ca urmare, această structură poate proteja intrarea agenților nocivi în vasele și nervii dinților.
Îți recomandăm:
Dentina, stratul protector
Dentina se formează din celule numite odontoblaste, situate între exterior și cavitatea pulpară. Acestea au extensii care își croiesc drum prin dentină.
Când o modificare a dintelui, cum ar fi caria, afectează sau distruge dentina, odontoblastele sunt capabile să o repare și, astfel, cavitatea pulpară este în continuare protejată.
Cu toate acestea, dentina nu este suficientă pentru a proteja dinții. Este nevoie de o substanță și mai dură pentru a preveni daunele de fiecare dată când mestecăm sau vorbim. Această substanță este smalțul.
Smalțul, cel mai dur strat
Smalțul este un strat foarte dur, compus în întregime din hidroxiapatită. Dentina este, de asemenea, făcută din acest mineral, dar într-o măsură și o concentrație mai mică. Cariile care apar în extensiile odontoblastelor îl fac mai puțin rezistent.
Smalțul este alb, dur și are un conținut de 96% hidroxiapatită. Restul de 4% reprezintă proteine și apă. Compoziția sa cuprinde celule numite ameloblaste, care creează smalț înainte ca dintele să erupă.
După ce dintele ajunge la suprafață, ameloblastele trec printr-un proces lent de degenerare. Smalțul nu se regenerează niciodată. După cum poți vedea, avem o cantitate limitată de smalț de care trebuie să ne folosim toată viața, așadar este important să o îngrijim.
Cimentul, stratul de ancorare
Această substanță se află în jurul rădăcinii dintelui, chiar deasupra dentinei. Acest strat este mai moale decât smalțul, deoarece conține doar 65% hidroxiapatită.
Cimentul are două straturi. Unul dintre ele nu conține celule și se formează înainte ca dintele să iasă. Cimentul conține celule ce produc o matrice minerală care se formează după erupția dintelui ca urmare a cerințelor funcționale.
Funcția principală a cimentului este de a ancora fibrele periostului – stratul care acoperă osul din jurul dintelui. Este la fel ca un adeziv și ține dintele atașat de cavitatea dentară.
Îți recomandăm:
De ce apare durerea provocată de dinții sensibili?
Putem răspunde la această întrebare doar dacă știm câte ceva despre anatomia dinților. După cum ai putut vedea, dentina are în interior extensii ale osteoblastelor. Mai exact, există o comunicare între dentină și cavitatea pulpară, acolo unde sunt terminațiile nervoase.
Smalțul nu se regenerează, așadar încetează să protejeze dentina atunci când se uzează sau când cariile dentare îl distrug. Astfel, devine mai susceptibil la acțiunea negativă a factorilor externi. Dentina devine expusă și stimulii externi pot ajunge la terminațiile nervoase, ducând la apariția durerii.
Așadar, pentru a împiedica acest lucru, trebuie să ai o igienă dentară adecvată; consultă adesea medicul dentist și adoptă o dietă sănătoasă. Acesta este singurul mod de a-ți păstra și proteja smalțul și dentina.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- FONSECA, DR RAFAEL HINOJAL. “Las partes óseas estomatológicas y los dientes en la identificación de las personas.” Ciencia Forense 35 (2005): 35.
- Guerra Álvarez, Pamela Alexandra. Reabsorción radicular después del tratamiento ortodóncico. BS thesis. Quito, 2017.
- Sensibilidad Dental: Origen, Causas y Diagnóstico – DENTAID. Expertos en Salud Bucal. (n.d.). Retrieved May 17, 2020, from https://www.dentaid.es/salud-bucal/sensibilidad-dental
- Pécora, Jesús Djalma, and M. D. Sousa. “Uma breve história dos métodos de estudo de anatomia interna dos dentes humanos.” Endodontics. São Paulo 24 (2011).
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.