Efectul Dunning-Kruger - de ce apare?
Scris și verificat de psihologul Andrés Carrillo
Efectul Dunning-Kruger reprezintă incapacitatea de a face o evaluare obiectivă a propriilor abilități, ținând cont de gradul de pregătire. Deci, crezi că persoanele cu mai puțină pregătire academică își pot evalua în mod adecvat propriile limitări?
De exemplu, o persoană își prescrie singură medicamente, fără a avea cunoștințe medicale. Oamenii presupun în mod irațional că știu totul despre efectul automedicației. Iar cei care sunt bine pregătiți tind să se gândească de două ori.
Ce este efectul Dunning-Kruger?
Efectul Dunning-Kruger înseamnă că cineva este predispus să-și supraestimeze abilitățile într-un anumit domeniu, chiar dacă nu stăpânește bine un subiect. De asemenea, persoanele cu adevărat calificate tind să nu aibă încredere în sine.
Cum a apărut însă această teorie? În anii 1990, David Dunning și Justin Kruger au demonstrat că persoanele incompetente erau incapabile să realizeze că sunt incompetente. În mod ironic, acest lucru apare din cauza incompetenței lor!
Cu toate acestea, este o greșeală să folosești această teorie. Nu este vorba despre incompetența altora, ci despre propria incompetență. Trebuie să ne întrebăm dacă suntem conștienți de propria noastră incompetență în anumite domenii.
Putem recunoaște ușor pe cineva care nu este capabil să-și dea seama de propria incompetență și încearcă să lase o altă impresie. Cu toate acestea, nu există nicio modalitate de a stabili dacă persoana respectivă nu este de fapt conștientă de propria lipsă de abilități.
Vezi și:
Cauzele acestui comportament
Acest efect este cunoscut ca o prejudecată cognitivă și împiedică oamenii să se evalueze în mod obiectiv. Potrivit autorilor, Dunning și Kruger, acest fenomen apare din cauza unei probleme de metacogniție (capacitatea de a analiza propria performanță).
Premisa este următoarea: persoanele cu cunoștințe limitate despre un subiect au o povară dublă. Nu numai că ajung la concluzii eronate și fac greșeli constante, ci propria lor incompetență le afectează capacitatea de a-și da seama ce se întâmplă.
Stima de sine este un factor important în apariția tendinței de încredere, așa cum este cazul efectului Dunning-Kruger. Orice complex de superioritate ascunde, de fapt, un complex de inferioritate și probleme de stimă de sine.
Oamenii aleg de multe ori să pretindă că sunt excepționali și nu acceptă realitatea de a nu avea cunoștințe într-un anumit domeniu. Pot exista chiar și persoane cu un nivel ridicat de inteligență care își supraestimează abilitățile.
Efectul Dunning-Kruger: exemple din viața de zi cu zi
Vom analiza acum câteva exemple din viața de zi cu zi ale efectului Dunning-Kruger. După cum am menționat mai sus, oricine poate prezenta acest tip de comportament, indiferent de nivelul său de inteligență.
1. Conversații despre politică
Politica este unul dintre domeniile în care oamenii simt irațional că au răspunsuri corecte și veridice. Auzi adesea opinii simpliste despre probleme politice complexe de la oameni care nu au niciun fel de experiență în acest domeniu.
2. Medicină și sănătate
Științele medicale sunt un alt subiect pe care oamenii tind să îl simplifice până la punctul de a susține cu certitudine eficacitatea anumitor medicamente, fără a ține cont de părerea profesioniștilor. Există oameni care cred că experiența lor personală le oferă cunoștințele pentru a-i ajuta pe ceilalți.
3. Relații
Primim adesea păreri despre ce ar trebui să facem pentru a îmbunătăți situația atunci când vorbim despre probleme în relație cu prieteni de încredere. Aceste opinii nu se bazează pe nimic altceva decât pe evenimente anecdotice. Cu toate acestea, prietenii noștri pot pretinde că acestea sunt soluții eficiente.
Vezi și:
Modalități de evitare
Ce trebuie să faci pentru a evita această prejudecată cognitivă? Adoptă obiceiul de a pune sub semnul întrebării propriile opinii. Pune-ți întrebări care îți demontează convingerile pentru a ajunge la o opinie obiectivă.
O altă modalitate bună de a-ți cunoaște propriile capacități este de a căuta din când în când informații actualizate. Persoanele care respectă ceea ce au învățat și nu se deranjează să continue să caute informații noi vor ajunge să exagereze ceea ce știu.
Ce spun studiile despre efectul Dunning-Kruger?
Studiile susțin că efectul Dunning-Kruger nu este o modalitate simplă de a explica de ce oamenii nu își pot vedea greșelile. Există articole pe această temă, dar procesul este un efect dificil de analizat.
Unele cercetări au stabilit faptul că oamenii pot observa dificultățile pe care le au în anumite domenii. Cu toate acestea, susținătorii studiului inițial, Dunning și Kruger, susțin că oamenii care sunt foarte încrezători în abilitățile lor tind să treacă cu vederea propriile neajunsuri. Nivelul lor de încredere îi împiedică să aibă o capacitate autocritică și de acceptare a greșelilor. În schimb, modifică realitatea după cum consideră potrivit.
Cum să te descurci cu persoanele afectate de efectul Dunning-Kruger?
Este firesc să te simți neajutorat atunci când ești în prezența unor oameni cu opinii simpliste despre subiecte despre care nu le stăpânesc. Fii calm și amintește-ți că nu tu ești cel care are o problemă. Dacă îi permiți cuiva să-ți schimbe starea de spirit, atunci îi dai putere.
Fiind capabil să accepți opiniile altor persoane, oricât de nebune ar fi, vei fi mai aproape de a atinge un nivel înalt de maturitate emoțională. Nimeni nu este obligat să fie de acord cu opiniile tale, chiar dacă ai dreptate.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Zhou, Xingchen, and Rob Jenkins. “Dunning–Kruger Effects in Face Perception.” Cognition 203 (2020): n. pag. Cognition. Web.
- Aqueveque, Claudio. “Ignorant Experts and Erudite Novices: Exploring the Dunning-Kruger Effect in Wine Consumers.” Food Quality and Preference 65 (2018): 181–184. Food Quality and Preference. Web.
- Plohl, Nejc, and Bojan Musil. “Do i Know as Much as i Think i Do? The Dunning-Kruger Effect, Overclaiming, and the Illusion of Knowledge.” Psiholoska Obzorja 27 (2018): 20–30. Psiholoska Obzorja. Web.
- Muller, Alana, Lindsey A. Sirianni, and Richard J. Addante. “Neural Correlates of the Dunning–Kruger Effect.” European Journal of Neuroscience 53.2 (2021): 460–484. European Journal of Neuroscience. Web.
- Schlösser, Thomas et al. “How Unaware Are the Unskilled? Empirical Tests of the ‘Signal Extraction’ Counterexplanation for the Dunning-Kruger Effect in Self-Evaluation of Performance.” Journal of Economic Psychology 39 (2013): 85–100. Journal of Economic Psychology. Web.
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.