Efuziunea articulară: ce este și cum poate fi tratată?

Scris și verificat de medicul María Irene Benavides Guillém

Ultima actualizare: 31 mai, 2023

Efuziunea articulară este acumularea anormală de lichid în articulații. Acesta poate fi lichid sinovial, sânge sau puroi. Patologia poate afecta una sau mai multe articulații.

Lichidul sinovial sau articular este o substanță vâscoasă, transparentă, asemănătoare unui gel, bogată în acid hialuronic, lubricină, prostaglandină, proteinază și colagenază. În condiții normale, se găsește într-o cantitate mică, formând o peliculă subțire care acționează ca un lubrifiant.

Lichidul sinovial este și o sursă de nutrienți pentru structurile care alcătuiesc articulația.

Ca răspuns la traume, inflamații sau infecții, apar modificări ale volumului acestui lichid. Aceasta este efuziunea articulară. Efuziunea sau tumefacția articulară este un semn care arată că ceva nu este în regulă și nu o boală în sine.

Care sunt cauzele efuziunii articulare?

Există multe cauze care pot declanșa o efuziune articulară. Acestea sunt împărțite în traumatice și netraumatice, precum și cauzate de inflamația locală sau sistemică.

Cauzele pot fi clasificate și în funcție de durată:

• Acute: mai puțin de 6 săptămâni
• Cronice: mai lungi de 6 săptămâni

Efuziunea articulară din cauza inflamației locale

Când efuziunea afectează doar o anumită zonă, este locală. În acest caz, poate fi cauzată de traume și boli degenerative, cum ar fi osteoartrita, hemofilia și hemocromatoza.

Efuziunea articulară din cauza inflamației sistemice

Dacă efuziunea afectează mai multe articulații, aceasta este sistemică. Cauzele acestui tip de efuziune sunt următoarele:

• Căzătură
• Artrită reumatoidă
• Lupus eritematos sistemic
• Artrită psoriazică
• Sarcoidoză
• Artrită septică

Care sunt simptomele efuziunii articulare?

Efuziunea articulară este însoțită de edem sau umflături, durere, roșeață, căldură și limitarea funcțională a articulației. Apar deformări și trosnituri.

Când originea simptomelor este inflamatorie, durerea se ameliorează la mers și se agravează odată cu odihna. În schimb, durerea mecanică se agravează la mișcare și se ameliorează prin odihnă.

Durerile apar predominant în timpul zilei și nu întrerup somnul. Totuși, efuziunea poate apărea și fără simptome.

Calderón și colab. au efectuat ecografii articulare pe 182 de voluntari asimptomatici. 87% din cazuri aveau o anumită modificare. Tumefacția articulară a fost mai frecventă la nivelul mâinilor și al picioarelor.

Descoperiți: Există un remediu pentru artrita reumatoidă?

Cum este diagnosticată efuziunea articulară?

Pentru a afla cauza efuziunii articulare, este nevoie de un istoric amănunțit și un examen clinic. Dacă tumefacția este însoțită de durere, este importantă cunoașterea naturii sale (difuză/localizată/iradiantă), momentul declanșării (dimineața devreme, la alergare, în caz de stres, etc.), posibilele declanșatoare (tuse, strănut, anumite mișcări, etc.), intensitatea și durata (intermitentă sau permanentă).

De exemplu, în gută, durerea este severă și mai accentuată noaptea și dimineața. Durerea matinală este tipică în artrita reumatoidă.

Teste de laborator

Pentru a face diferența între efuziunile articulare inflamatorii sistemice și locale, neasociate cu traumatisme, este nevoie de mai multe teste de laborator. În primul rând, medicul solicită măsurarea proteinei C-reactive (CRP) și a vitezei de sedimentare a eritrocitelor (ESR). Ambele niveluri cresc atunci când efuziunea este sistemică.

Pot fi efectuate și alte analize, precum măsurarea acidului uric din sânge, măsurarea anticorpilor antinucleari (ANA) și măsurarea factorului reumatoid. Dacă nu se ajunge la un diagnostic clar, se va extrage lichid din interiorul articulațiilor pentru examinarea detaliată a acestuia.

Teste imagistice

Artrosonografia articulară sau ecografia este primul studiu imagistic indicat. Aceasta arată dacă problema este în interiorul sau în exteriorul articulației.

Radiografia convențională poate exclude fracturile atunci când efuziunea este legată de traumatisme. În același timp, pot fi vizualizate tumorile, leziunile osoase și modificările degenerative sau inflamatorii.

Tomografia computerizată și RMN-ul sunt rezervate cazurilor dificil de diagnosticat. Acestea sunt utile și pentru traume complexe sau scurgeri neinflamatorii.

Cum se tratează efuziunea articulară?

Tratamentul efuziunii articulare va depinde de cauza acesteia, de simptome și de articulațiile afectate. Deși există măsuri simple și eficiente, cum ar fi odihna, aplicarea de gheață, analgezicele și antiinflamatoarele, cel mai bine este să consultați medicul specialist.

Artrocenteza terapeutică

Artrocenteza este o procedură indicată pentru simptomele acute ale durerilor articulare, exacerbarea bolilor cronice articulare sau cazurile de efuziune articulară dureroasă din cauza traumatismelor. Spațiul articular este penetrat cu un ac, care aspiră lichidul.

Aceasta intervenție trebuie făcută în condiții sterile și de către un medic cu experiență. Complicațiile sunt rare și, dacă apar, nu sunt grave.

Tumefacția sau efuziunea articulară poate fi prevenită?

Există anumiți factori care favorizează apariția tumefacției articulare. În consecință, evitarea lor este o modalitate de a preveni această complicație.

În studiul lui Calderón și al colab., persoanele în vârstă (51 până la 60 de ani) angajate în activități manuale, cum ar fi agricultorii, grădinarii, gospodinele, manipulanții, instalatorii sau mecanicii, cu o activitate de peste 10 ani și boli precum hipertensiunea arterială, diabetul zaharat și hipotiroidismul, au prezentat mai des efuziune articulară. [/atomic-quote]

Un alt factor de risc cunoscut pentru problemele articulare este excesul de greutate. Pierderea a 5 kilograme sau pierderea a 5% din greutatea corporală reduce disconfortul la nivelul genunchilor cu până la 90%.

Rolul somnului în sănătatea oaselor este mai puțin cunoscut. A dormi prea puține ore sau a lucra noaptea are un impact negativ asupra sănătății articulare și osoase. Mecanismele propuse pentru a explica acest fapt variază de la dobândirea de obiceiuri nesănătoase, cum ar fi alimentația dezordonată, până la alterarea producției de hormoni și gene care funcționează conform ritmului circadian.

Descoperiți: Sindromul Reiter sau artrita reactivă: ce este?

10 sfaturi pentru a avea grijă de articulații

În continuare, vă oferim un decalog care vă va ajuta să aveți grijă de sănătatea oaselor și articulațiilor:

1. Mențineți o greutate ideală și evitați supraponderalitatea.
2.  Faceți mișcare cel puțin 30 de minute pe zi.
3. Preveniți leziunile care pot apărea în timpul sportului.
4. Luați măsuri pentru a preveni accidentarea la locul de muncă.
5. Preveniți căzăturile.
6. Nu fumați.
7. Nu consumați alcool.
8. Dormiți bine.
9. Mergeți la medic la timp dacă aveți simptome articulare.
10. Mergeți frecvent la control și respectați recomandările medicului în caz de accidentare.

Nu uitați că, pentru a afla ce tip de activitate fizică vi se potrivește și ce dietă este cea mai sănătoasă, trebuie să consultați un profesionist din domeniul sănătății.