Persoanele cu boala grăbitului trăiesc cu stres constant, îngrijorare, anxietate și iritabilitate. Mai jos, vom detalia în ce constă această afecțiune și cum o combatem!
Faceți întotdeauna mai multe sarcini contra cronometru și vă simțiți presați sau îngrijorați de orice întârziere? În timp ce răspundeți la un e-mail, vorbiți la telefon și aveți grijă de copii? Dacă da, probabil suferiți de boala grăbitului.
Această afecțiune nu a fost clasificată. Totuși, cardiologii Meyer Friedman și Ray Rosenman au inventat termenul pentru a desemna un model comportamental prezent la personalitățile de tip A (cele caracterizate prin urgență și nerăbdare).
În linii mari, ei au definit boala grăbitului ca fiind o luptă cronică, necruțătoare pentru a realiza mai mult în mai puțin timp. Persoanele cu această afecțiune tind să facă mai multe sarcini în grabă, economisesc cât mai mult timp posibil și sunt iritate când întârzie.
Caracteristicile bolii grăbitului
Sentimentele de urgență, anxietate, îngrijorare și stres sunt întotdeauna prezente în boala grăbitului. Vorbim despre oameni ocupați care simt că nu au suficient timp pentru a-și îndeplini toate sarcinile.
Dacă presupunem că a fi eficient înseamnă a trăi rapid și a îndeplini diverse sarcini zilnic, este posibil să nu ne dăm seama că ceva nu este în regulă. O altă caracteristică este nevoia de a face alte lucruri în timpul unei așteptări. Acești oameni simt că pauzele nu sunt productive. Ei caută mereu ceva de făcut.
Alte semne ale bolii grăbitului pot include următoarele:
Efectuați calcule mintale constant pentru a vedea dacă puteți îndeplini și altă sarcină. Dacă apare puțin timp liber în agendă, acesta este umplut imediat cu și mai multe sarcini.
Vă enervați atunci când apar accidente.
Revizuiți lista de activități pentru a vă asigura că nu ați ratat nimic.
Conduceți prea repedepentru a evita pierderea timpului.
Treceți de la o coadă la alta pentru că cea din urmă vi se pare puțin mai scurtă.
Dormiți îmbrăcați pentru a economisi timp în dimineața următoare.
Vă mișcați mereu rapid, chiar și atunci când nu aveți niciun motiv.
Când conduc, oamenii cu această caracteristică tind să fie rapizi fără a lua în calcul pericolul.
Ce cauzează boala grăbitului?
Această boală este adesea o expresie a conflictelor interne neprocesate, care produc angoasă. A fi copleșit de sarcini este o modalitate de a face față sau de a scăpa. În consecință, în spatele bolii există teama de eșec, nevoia de aprobare sau incapacitatea de a stabili limite. Cu toate acestea, cauzele specifice depind de individ.
Progresele tehnologice, menite să ne ușureze viața, ne răpesc timpul liber. Pare contraproductiv, dar așa este. Din cauza acestor instrumente care ne ajută să economisim timp (uscătoare de rufe, mașini de spălat vase, cuptor cu microunde, telefoane mobile, etc.), ne asumăm mai multe responsabilități decât putem duce.
Nu vrem să discredităm valoarea noilor tehnologii. Dimpotrivă, important este să ne dăm seama că aceste dispozitive nu fac timpul infinit și că avem mereu o limită. Ideal este să știm să o recunoaștem.
Consecințele bolii grăbitului
Cronicizarea bolii poate duce la consecințe grave asupra bunăstării generale.
Fizic
A ne grăbi permanent ne împiedică să ne concentrăm asupra îngrijirii de sine. Începem chiar să neglijăm obiceiurile necesare și sănătoase, precum hidratarea, alimentația, activitatea fizică și odihna bună.
Aceste practici sunt cel mai bun instrument de combatere a stresului și anxietății. Dacă le neglijam, vom avea insomnie, probleme ale sistemului imunitar, oboseală, dureri de cap și probleme digestive.
Stresul constant crește șansele de a suferi de hipertensiune arterială.Acest studiu a constatat că trăsăturile asociate cu personalitățile de tip A (urgența și nerăbdarea) duc la un risc crescut de hipertensiune arterială.
Mintal
A crede că nu avem suficient timp pentru a ne îndeplini responsabilitățile creează mult stres și anxietate. A fi mereu îngrijorat de începerea următoarei sarcini de pe listă creează probleme de concentrare asupra activității care se desfășoară în prezent.
A acorda puțină atenție sarcinii implică efectuarea unei lucrări de proastă calitate. Acest lucru duce la mai mult stres, sentimentul de eșec, stimă de sine scăzută, iritabilitate sau furie.
Social
Când mintea se gândește la a face cât mai multe lucruri în cât mai puțin timp, încetăm să ascultăm și să acordăm atenție partenerului, prietenilor sau familiei. De asemenea, nu ne mai întâlnim cu cei dragi.
Uzura emoțională produsă de grabă ne împiedică să fim o sursă de sprijin emoțional sau de afecțiune fizică pentru cei apropiați. Toate aceste circumstanțe sau evenimente ajung să ne deterioreze relațiile.
Cum putem lupta împotriva bolii grăbitului?
Există modalități de a face față bolii grăbitului și de a nu lăsa existența să ne consume.
Învățați să spuneți nu
Mulți oameni au această boală pentru că nu știu să stabilească limite și să spună „nu”. Ei cred adesea că refuzul îi supără pe cei dragi sau creează conflicte la locul de muncă. Dar, până la urmă ajunge să fie dăunător, deoarece munca sub presiune este de proastă calitate. Stabilirea limitelor este sănătoasă.
Practicați mindfulness
Mindfulness sau atenția deplină ne ajută să ne concentrăm mintea asupra lucrurilor care se întâmplă în prezent. Este o abilitate foarte utilă atunci când încercați să controlați graba. Trebuie să fie parte din rutină.
Încercați să urmăriți cu atenție toate aspectele vieții. Nu meditați doar câteva minute pe zi. Este important să reflectați și să fiți prezenți în majoritatea acțiunilor voastre.
Cereți ajutor
A avea sprijin ajută la combaterea anxietății și a grijii. Discutați cu cei dragi și cu colegii de muncă. Puteți găsi acel sprijin de care aveți nevoie pentru a merge înainte.
Asistența psihoterapeutică este întotdeauna o opțiune bună pentru a obține rezultate eficiente și de durată. Specialistul în sănătate mintală vă va oferi instrumentele necesare pentru a depăși această afecțiune.
Concentrați-vă pe îngrijirea personală
Aveți grijă de corp și de nevoile lui. Fără o dietă sănătoasă, un somn de calitate, apă, exerciții fizice și companie de calitate, sănătatea se va deteriora.
Meditația atrage atenția asupra a ceea ce este cu adevărat important. Această practică ar trebui să fie de rutină.
Faceți activități care vă plac
Pe lângă elementele de bază ale îngrijirii de sine, faceți-vă timp pentru activități care vă plac. Acest lucru vă va ajuta să vă echilibrați stilul de viață, oferindu-vă distracție, relaxare și liniște sufletească.
Identificați acele lucruri care vă oferă stabilitate
Există zone care ne oferă stabilitate. Acestea pot fi obiecte, oameni, idei sau locuri. De exemplu, casa, îmbrățișarea partenerului sau discuția cu un prieten. Găsiți scenarii care vă fac să vă simțiți bine. Este o modalitate bună de a vă deconecta și de a vă recupera.
Fiți opțimiști
Este ușor să avem gânduri negative atunci când suntem supraîncărcați și grăbiți. Prin urmare, o perspectivă pozitivă înseamnă mai multă motivație.
Identificați gândurile negative și încercați să le schimbați cu alternative realiste și pozitive.
Când să contactați un specialist?
Intervenția unui specialist este întotdeauna de ajutor. Cu toate acestea, există cazuri mai urgente decât altele. Vorbim despre oameni a căror sănătate a fost grav compromisă fie din cauza problemelor emoționale (stres, iritabilitate, anxietate), fie din cauza imprudenței (cum ar fi conducerea cu viteză mare sau apariția atacurilor de furie).
Boala grăbitului poate fi confundată cu productivitatea și poate trece neobservată. Este important să recunoaștem simptomele. Dacă suntem bolnavi, trebuie să găsim soluții. Acest lucru poate preveni consecințele grave în viitor.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
Friedman H, Hall A, Harris M. Type A behavior, nonverbal expressive style, and health. Journal of Personality and Social Psychology [Internet]. 1985; 48(5): 1299–1315. Disponible en: https://psycnet.apa.org/record/1985-22625-001
Mueser K, Yarnold P, Bryant F. Type A behaviour and time urgency: Perception of time adjectives. British Journal of Medical Psychology [Internet]. 1987;60(3): 267–269. Disponible en: https://bpspsychub.onlinelibrary.wiley.com/doi/epdf/10.1111/j.2044-8341.1987.tb02740.x
Rosenman R, Friedman M. Modifying type a behavior pattern. Journal of Psychosomatic Research [Internet]. 1977;21(4): 323-331: Disponible en: https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/0022399977900150
Sánchez Segura Miriam, González García René Marcos, Cos Padrón Yanelkys, Macías Abraham Consuelo. Estrés y sistema inmune. Rev Cubana Hematol Inmunol Hemoter [Internet]. 2007; 23(2). Disponible en: http://scielo.sld.cu/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S0864-02892007000200001&lng=es.
Yan L, Liu K, Matthews KA, Daviglus ML, Ferguson TF, Kiefe CI. Psychosocial factors and risk of hypertension: the Coronary Artery Risk Development in Young Adults (CARDIA) study. JAMA [Internet]. 2003;290(16):2138-48. Disponible en: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/14570949/
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.
